Dreptul la constiinta romaneasca

Basarabia – stravechi pamant romanesc de nimeni, niciodata contestat, exceptie facand doar pseudoistorici lipsiti de verticalitate care au plecat capul fara discernamant în fata colosului de la Rasarit, personaje a caror nume nici nu merita sa le amintim – a fost supusa la trei ocupatii, accidente istorice nedrepte si ireparabile (1812-1918, 1940, 1944-1991, moment care a marcat proclamarea independentei Republicii Moldova).
Basarabia reprezinta o parte din Romania si din Biserica Ortodoxa Romana, fapt dovedit de arhivele sinodale ale structurii ecleziastice mentionate în care nu exista nici macar un document care sa ateste desfiintarea Mitropoliei Basarabiei, Mitropoliei Bucovinei, Episcopiei Hotinului cu resedinta la Balti sau Episcopiei Ismailului. Acestea doar s-au refugiat în interiorul tarii, lucru întarit de ultimii mitropoliti Efrem Enachescu si Tit Simedrea care au ramas reprezentanti ai scaunelor lor pana la trecerea în nefiinta.
Anomaliile istorice nu pot dura. E o lege a istoriei. Dreptul pumnului, al glontului sau al senilei nu biruie pana la urma dreptul istoric si nimeni nu poate preface un furt în drept. Rapt a fost atat cedarea de catre turci a Basarabiei Imperiului tarist în 1812, precum si cedarea Basarabiei de catre germani Imperiului Sovietic în 1940 prin pactul Ribbentrop-Molotov, ceea ce le-a creat în mod fals sovietelor iluzia de a o revendica în 1944 pentru ca au avut-o în 1940, la începutul razboiului. O logica de care ar trebui sa se rusineze.
Poti sa înduri astfel de nedreptati o vreme, dar nu-ti poti niciodata convinge constiinta ca astfel de ilegalitati pot deveni o realitate istorica recunoscuta, iar cine ar face-o ar intra de îndata în categoria tradatorilor. În toate constiintele romanesti de dincolo si dincoace de Prut, n-a încetat nicio clipa convingerea ca Basarabia e romaneasca si numai romaneasca.
Dupa unirea acestui teritoriu cu tara (27 martie 1918), Romania întemeiaza Mitropolia romaneasca a Basarabiei care a durat pana la al doilea razboi mondial, cand, se stie, în urma tragicului pact sus-mentionat, sovietele ocupa Basarabia aproape fara avertisment.
Fara a recunoaste apartenenta Mitropoliei Basarabiei la BOR, sovieticii degradeaza structura bisericeasca de dincolo de Prut la rangul de episcopie si numesc un episcop rus fara sa ne întrebe, în ciuda faptului ca jurisdictia era a noastra. Trebuie mentionat faptul ca, desi sovietele au invadat Basarabia, jurisdictia canonica ramanea a noastra, chiar daca provincia era ocupata (asa cum avem azi jurisdictie deplina asupra Banatului iugoslav).
Biserica noastra nu a renuntat niciodata la jurisdictia canonica asupra Basarabiei însa sovieticii au instalat imediat un episcop rus pe care tot l-au înlocuit pana în vremea noastra, fara sa ne întrebe si fara sa ne ceara acordul de a acapara un teritoriu canonic romanesc.
Ei pretind ca în 1945 Patriarhul Nicodim Munteanu, invitat la Moscova mai mult cu sila, si-ar fi dat
acordul ca rusii sa preia din punct de vedere canonic teritoriul din stanga Prutului. BOR nu are nicio dovada în aceasta privinta, dar nici rusii nu au, iar motivul este cum nu se poate mai simplu – Patriarhul Nicodim nu a semnat vreun asemenea act. si chiar daca acesta ar fi semnat un astfel de document, în conditiile cand nu numai Basarabia, ci chiar Romania propriu-zis era ocupata de sovietici, ce putea sa faca un biet Patriarh? Era o conjunctura total nefavorabila, încat el putea sa-si dea acordul numai cu pistolul în coaste. Un astfel de argument nu este firesc sa fie folosit de o fata bisericeasca, care stie foarte bine prin ce am trecut noi în vremea aceea si prin ceea ce au
trecut si ei, Biserica rusa.
Desigur, Patriarhia Rusa si-a extins jurisdictia asupra Basarabiei în cadrul cuceririlor politice ale sovietelor. Acum sovietele au disparut, URSS nu mai exista. Cum de mai ramane în continuare un URSS bisericesc? Cum de Sanctitatea Sa de la Moscova se mai crede URSS, care ar avea Basarabia sub stapanire ruseasca, cand Basarabia este o republica independenta, cu acelasi drapel ca si al Romaniei, cu limba romana
limba oficiala, cu grafie latina?
Ne-am astepta din partea Patriarhului Moscovei la o altfel de întelegere, la o întelegere frateasca. Este adevarat, noi l-am luat pe episcopul Petru de Balti sub jurisdictia noastra la cererea lui, dar nu ni se poate reprosa ca noi ne-am fi amestecat. Nu noi ne-am dus acolo, ei au venit la noi dupa ce episcopul Petru a fost scos din resedinta lui din Balti si din catedrala cu... cazaci, cu ajutor de la Armata a 14-a si, bineînteles, cu sprijinul Patriarhiei Moscovei.
Unde urma bietul episcop sa se duca pentru a afla dreptatea, cand era dat afara pentru simplul motiv ca se declara roman. A fost acuzat ca e filoroman. Puteam noi face altceva decat sa-l primim, puteam sa nu reactivam Mitropolia Basarabiei, mai ales ca Prea Sfintia Sa între timp îsi organizase întreaga structura bisericeasca prevazuta în Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Romane?
Au venit aici cu totii, reprezentanti ai Consiliului Eparhial, ai Consistoriului Eparhial etc., astfel încat noi nu aveam altceva de facut decat sa-i primim. Nu ne-am asteptat ca fratii de credinta de la Moscova sa ne reclame, ci dimpotriva, sa-si recunoasca greseala si sa salute restaurarea unui adevar istoric si bisericesc. si mai avem înca aceasta speranta deoarece noi nu vrem sa aruncam în aer podurile, cu
toate ca Biserica rusa a amenintat în repetate randuri ca este gata sa rupa legaturile cu Patriarhia Romana.
Adevarul istoric nu poate fi schimbat, pentru ca avem acolo drepturi istorice si bisericesti incontestabile iar nu noi suntem cei care comit un abuz canonic ci, dimpotriva, de-a lungul istoriei Biserica rusa a fost cea care a savarsit nelegiuiri împotriva teritoriului Moldovei, care, în ciuda atator încercari de mistificare, apartine jurisdictional Patriarhiei Romane.

by dan (mateidan81@yahoo.com)