Basarabia Forum

Diplomaþi OSCE au vizitat depozitul militar rusesc din Transnistria

Un grup de peste 30 de ambasadori, ºefi ai delegaþiilor în cadrul OSCE, au vizitat luni depozitul de muniþii al Rusiei din regiunea transnistreanã a Moldovei.
Vizita a fost salutatã de preºedintele în exerciþiu al OSCE, ministrul belgian de Externe, Karel de Gucht.
Este pentru prima datã, din martie 2004, când oficiali ai OSCE au obþinut acces în Colbasna. Gestul a fost apreciat de preºedintele în exerciþiu drept o importantã mãsurã de promovare a încrederii. „Urmãtoarele iniþiative trebuie sã fie edificate în aceastã bazã pânã la o completã retragere a tuturor muniþiilor, în conformitate cu angajamentele de la Istanbul din 1999”, a spus ministrul.
Vizita a reprezentat partea finalã a unui turneu de documentare în Moldova, întreprins în perioada 11-13 noiembrie, organizat la invitaþia Ministerului de Externe al R. Moldova. Misiunea OSCE în Moldova a coordonat vizita respectivã.
La Chiºinãu, diplomaþii OSCE s-au întreþinut cu preºedintele Vladimir Voronin, cu prim-ministrul Vasile Tarlev, cu preºedintele parlamentului Marian Lupu, cu ministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan, cu ministrul Transporturilor Miron Gagauz ºi cu ministrul adjunct al Reintegrãrii Ion Stãvilã, precum ºi cu liderii fracþiunilor parlamentare ºi reprezentanþi ai ONG-urilor.
În cadrul întrevederilor, diplomaþii au discutat, printre altele, desfãºurarea reformelor politice ºi economice, perspectivele reglementãrii transnistrene, situaþia de la frontiera moldo-ucraineanã ºi recentele evoluþii în domeniul drepturilor omului ºi supremaþiei legii.
La Tiraspol, diplomaþii OSCE s-au întâlnit cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, ºi cu spicherul sovietului suprem, Evgheni ªevciuk, ºi, de asemenea, cu reprezentanþii celor mai mari întreprinderi din Transnistria.
În cadrul vizitei, diplomaþii au avut posibilitatea sã se informeze din prima sursã în legãturã cu situaþia ºcolilor moldoveneºti din regiunea transnistreanã, situaþia din zona de securitate ºi cu activitatea forþelor de menþinere a pãcii.
ªeful Misiunii Uniunii Europene de Asistenþã la Frontierã (EUBAM), generalul Ferenc Banfi, a informat duminicã seara ambasadorii OSCE asupra desfãºurãrii acestei operaþiuni.
Vorbind în cadrul unei conferinþe de presã la Chiºinãu, ambasadorii au accentuat necesitatea identificãrii unei soluþii pe marginea problemei transnistrene ce-ar respecta integritatea teritorialã a R. Moldova ºi ar oferi, în acelaºi timp, un statut special pentru regiunea transnistreanã.

(Comunicat OSCE)

Discutii , comentarii , intalniri si inca nimic nu s-a miscat din loc, nu este rezolvat inca conflictul....
Cum a inceput acesta?

La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova voteaza independenta de stat a Republicii Moldova, stat nou ce s-a format ca urmare a destramarii URSS.
Republica Moldova, devine cunoscuta in plan mondial preponderent prin conflictul sangeros din primavara-vara anului 1992, ce a avut loc in zona de est (Transnistria) a Republicii Moldova.

La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru ONU. In noaptea de 1 spre 2 martie, efective ale Garzii transnistrene si unitati de cazaci ataca postul de politie din Dubasari - ultimul care, in Transnistria, era inca sub controlul Chisinaului. Acest incident marcheaza inceputul razboiului dintre "republica nistreana" si Republica Moldova. Este un razboi in care Moldova intra practic fara a avea armata (armata nationala se infiinteaza abia in mai 1992!) si este probabil, singurul razboi din lume in care o tara, atacata de forte armate redutabile, se apara folosind in principal efective ale politiei.

mai multe despre conflict la http://www.transnistria.md/ro/info

Cateva date cronologice despre inceputul si evoluarea razboiului:

15.03.1992 APELUL Guvernului Republicii Moldova catre locuitorii din raioanele de pe malul sting al Nistrului
28.03.1992. Starea exceptionala in toata Moldova.
Prim-ministrul Valeriu Muravschi indeamna poporul sa fie gata sa-si apere tara.
29.03.1992. Guvernul Moldova da minoritatii rusesti din Transnistria doua zile sa-si depuna armele, dupa care guvernul ameninta sa inceapa actiunile ofensive asupra rebelilor.
01.04.1992. Moldova trimite grupuri de politisti din Ministerul de Interne in orasul Bender. Atacul este prima actiune de razboi oficiala intre Moldova si separatistii dinTransnistria.
02.04.1992. Rusia promite sa apere rusii din tarile vecine, la nevoie cu forta. Ministrul de Externe Kozirev intelege prin asta trimiterea propriilor forte armate, insa a respins trimiterea de grupuri de oameni inarmati. In ajutorul rusilor din Transnistria au aparut deja sute de cazaci inarmati, care calatoresc prin Ucraina.
05.04.1992. Vicepresedintele rus Aleksandr Rutskoi cere independenta regiunii din Transnistria. Guvernul din Moldova a descris vizita lui Rutskoi ca un grav amestec in treburile interne ale Moldovei. In timpul vizitei sale in Transnistria Rutskoi intalnise reprezentanti de-ai rusilor separatisti si facuse o vizita la cazarmele armatei a 14-a a fostului USSR. In vederea guvernului
Moldovean vizita lui Rutskoi aduce aminte de actiunile de tip imperialist ale fostei USSR. Vizita de asemeni este vazuta ca un sprijin deschis fata de Moldova separatistilor din Transnistria. Rutskoi a spus: "Suntem la un pas de un razboi total".
21.06.1992. Eltin ameninta cu intervenire militara daca luptele nu inceteaza. In opinia moldovenilor asta inseamna declaratia de razboi a Rusiei.
22.06.1992. Moldova in razboi cu Rusia! Moldova concentreaza noi trupe imprejurul orasului Bender si se pregateste sa ia orasul din nou in posesia sa. Presedintele Mircea Snegur spune in Parlamentul Moldovei ca republica este practic in razboi cu Rusia.
Razboiul a durat circa 6 luni, din martie, pana in octombrie, cand Rusia, Ucraina si Romania, sub cupola OSCE au constituit echipe de experti pentru solutionarea conflictului. Trupe de pastrare a pacii, formate din soldati rusi, ucraineni si moldoveni, s-au instalat la granita cu Transnistria pentru a impiedica fortele combatante sa se ciocneasca in teren.

http://www.transnistria.md/ro/info

Un interviu cu Alexandru Gorgan (ex-viceministru al apararii 1992-1995) referitor la situatia din Transnistria.

Sunt participant la razboiul pentru apararea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, actualmente pensionar militar. Pentru mine indeosebi este dureroasa situatia care astazi este creata in zona transnistreana a Republicii Moldova, ca bastinas, ca persoana care cu arma in mana am aparat acest pamant si acesti zece ani care au trecut de la evenimentele cunoscute sunt foarte dureroase, fiindca problema in principiu a ramas aceeasi, intr-o stare de stagnare a evenimentelor din 1992. Nu se impusca, dar razboiul practic se prelungeste. Razboi informational, razboi intelectual, razboi de deznationalizare a populatiei bastinase, prin diferite metode a regimului separatiat de la Tiraspol, sprijinit, in mod direct de fortele sovine de la Moscova.

In deosebi, as vrea sa vorbesc despre problema deznationalizarii care are o continuitate. Acest teritoriu, ultimii 200 de ani s-a aflat sub presiunea regimului tarist, mai tarziu a politicii imperiale a Uniunii Sovietice si daca in Basarabia scoala, biserica, alte organe au activate in baza limbii romane o perioada mai indelungata, iar aici, in scoala s-a inceput a vorbi in limba bastinasilor, incepand cu 1918. In aceasta perioada, din 1918, pana la momentul actual, de 4 ori au trecut la diferite grafii, ceea ce vorbeste despre o situatie deosebit de complicata.

Chiar ultimii 10 ani, din 1989 scolile au trecut la grafie latina, in 1992, dupa razboiul care a avut loc pe acest teritoriu, a fost impus fortat sa revina la grafia chirilica, mai tarziu 7 scoli au putut obtine prin lupta cam pe jumate dreptul de a activa in baza grafiei latine si astazi din nou, aceeasi problema, se face tot posibilul pentru ca aceste scoli sa nu activeze, ca copiii basinasilor sa invete in limba rusa. Astazi, numai 40% din copiii basinasilor invata in limba maternal, ceilalti, 60% invata in limba rusa. Si din cele 40% numai 7 scoli activeaza in baza grafiei latine.

Celelalte 32 moldovenesti, cum le numesc ei, in baza grafiei chirilice si 15 mixte.(mai sunt inca 47 scoli). Acest regim, face tot posibilul ca bastinasii sa degradeze, sa-si piarda identitatea nationala, sa devie oameni fara nationalitate, fara trecut si fara viitor. De aceea este o problema deosebit de dureroasa. Eu in afara de aceea ca este presiunea permanenta a regimului de la Tiraspol, aici se simte si o indiferenta a guvernului de la Chisinau: vorba multa, atentie in vorbe, iar in realitate practic nimic nu s-a schimbat.

Ce a fost cu zece ani in urma, aceea si a ramas. Am vazut de vreo 4 ori prin intermediul televiziunii si la radiou am auzit ca au fost invitati directori de scoli din Transnistria. Aceste 7 scoli care activeaza pe baza grafiei latine, dar si in pana in ziua de astazi nimic nu s-a schimbat! Nimic! Ca chiar mai mult decat atat: situatia si mai mult s-a agravat. Alta chestiune care este destul de dureroasa: oamenii care si-au sacrificat viata, au depus eforturi pentru satalitatea Republicii Moldova sunt astazi, daca nu uitati cu totul, in cuvinte parca este un sprijin, in realitate, nu exista lege pentru participantii, pentru veteranii de razboi.

http://www.transnistria.md/

Interviu cu Eduard Maican

CRONOS: Oare s-ar mai ridica cineva sã apere statul R. Moldova, dacã toþi vãd cum sunt trataþi acei care au luptat, la 1992, împotriva ruºilor ºi a separatiºtilor?

E. M.: E greu de spus. Cred cã cei care au avut sentimente patriotice ºi care le mai au îºi vor exprima devotamentul faþã de acest pãmânt, în pofida tuturor greutãþilor. Cei care nu le-au avut au plecat de mult în alte þãri.

CRONOS: Cum ar putea RM sã-ºi recâºtige cetãþenii de pe celãlalt mal al Nistrului?

E. M.: Practic, acolo a apãrut o generaþie nouã, de aceea trebuie sã ne gândim cum sã lucrãm cu aceasta. Dacã înainte vroiam sã avem succes în acþiunile noastre, acum trebuie sã ne gândim cum sã le stopãm pe ale lor. Totodatã, trebuie sã facem ca RM sã devinã atractivã pentru populaþia din stânga Nistrului. Nu v-aþi întrebat de ce Smirnov câºtigã la alegeri? Pentru cã acolo un pensionar primeºte 100 de dolari, iar tarifele la luminã ºi gaze sunt în jumãtate mai ieftine ca aici. Nu avem cu ce-i atrage. Acum, Transnistria ostilã nu înseamnã populaþia de acolo, ci liderii de la Tiraspol. Dar cheia tuturor divergenþelor nu-i la Tiraspol, ci la Moscova.

CRONOS: Credeþi cã va mai fi rezolvatã problema Transnistriei?

E. M.: Da. ªi se va face acest lucru pe cale paºnicã, pentru cã sunt alte timpuri. Avem graniþa europeanã la Prut, care, sper, degrabã va ajunge sau va trece Nistrul. Dar mult depinde de voinþa ºi iscusinþa politicã a clasei de la putere. Asta o demonstreazã acum Georgia. Trebuie sã avem o poziþie bine pronunþatã. Avem diplomaþie, avem structuri care se ocupã ani întregi cu Transnistria. E timpul ca acestea sã spunã societãþii ce au fãcut.

CRONOS: E posibilã integrarea europeanã a RM fãrã Transnistria?

E. M.: La noi, totul e posibil, dar la ce bun? Mai cedãm o parte din pãmântul nostru? Dacã mergem fãrã Transnistria, cineva o sã spunã sã lãsãm ºi Gãgãuzia. Mai departe, cedãm ºi Tighina? Cred cã Moscova a reuºit sã facã mare haos pe Nistru, dar a fãcut-o datoritã faptului cã basarabenii ºi-au bãgat în sânge proverbe de tipul „Capul plecat sabia nu-l taie”. Ar trebui sã ne amintim ºi altceva: cel cu fruntea ridicatã face sã înþepeneascã mâna duºmanului care-ºi fluturã sabia…

interviul complet e aici

poze preluate de pe http://transnistria.md/ro/articles/0/508/
Fotografii preluate din cartea "Poduri de foc. Cronica in alb-negru a unui razboi.





"