Basarabia Forum

Problema Unirii are mai multe aspecte: politice, economice si identitare. Problemele economice sunt de inteles si daca ne-am dori mult intr-un final am iesi la niste ape curate, daca s-ar pune problema unirii. cu multa munca, transpiratie si vointa am reusi pana la urma.

Intr-adevar, actuala clasa politica este mai degraba antiunire, cu cateva exceptii (poate o parte din cei care formeaza Alianta Moldova Noastra si PSL-ul). PPCD-ul si mai ales Iurie Rosca este un proroman de fatada, care defapt este un KGB-ist mascat in nationalist extremist si care face jocul Moscovei. Cat despre popularitatea comunistilor, trebuie sa mentionam ca la ultimile alegeri au luat totusi sub 50% din voturi in comparatie cu 70% la alegerile precedente. Exista mai multi factori care favorizeaza mentinerea lor la putere, dar asta e un subiect aparte. Sub aspect politic, ideea e ca ar fi sufiecient sa nu mai fie comunistii majoritari sau macar sa dispara Voronin ca lider (ptr ca el e cel care conteaza si nu partidul in sine) ptr ca sa existe vointa politica prounire.

Dar problema cea mai mare este cea a identitatii. In acest moment basarabenii sunt foarte confuji in ceea ce priveste identitatea lor nationala. Si asta nu e doar problema romanilor din RM, dar in egala masura si a rusilor. Intr-adevar, exista o tendinta de a dezvolta o mandrie nationala moldoveneasca, diferita de identitatea romaneasca, dar si de cea ruseasca. Aceasta tendinta este sustinuta odata de rusi si a doua oara de basarabenii (adica romanii din RM) care in diferite situatii au fost dezamagiti de atitudinea romanilor din Romania (fie ca au fost tratati ca inferiori, fie au fost numiti rusi etc.). Deobicei, acestia sunt oameni care nu stiu prea multa istorie si nici nu-i intereseaza si care apreciaza situatiile dupa aparente si experiente imediate. Altfel spus, sunt oameni frustrati, care in felul acesta isi gasesc un refugiu identitar. Veti intreba de ce am bagat rusii in aceasta oala? Care ar fi frustrarile lor. Frustrarile identitare ale rusilor din MD sunt mult mai mari decat isi imagineaza chiar si multi romani din Basarabia. In incercarea lor de a se identifica cu mama Rusia ei se confrunta cu reticenta rusilor din Rusia, care ii trateaza ca moldoveni si nu ca rusi. In Rusia si mai ales la Moscova, ptr a te identifica ca nationalitate conteaza locul de unde vii si mai putin faptul ca vorbesti rusa. Ptr rusi e absolut firesc ca toata lumea sa vb rusa (de, obiceiuri imperiale din timpuri sovietice). Deci, limba nu este un reper identitar ptr ei. Asadar, rusii nostri la Moscova sunt tratati ca moldoveni. Si ptr ca la Chisinau nici intr-un caz nu se pot numi romani (roman si rus sunt antonime atat in mintea romanilor de oriunde cat si a rusilor din Basarabia) le este mult mai usor sa se numeasca moldoveni. (Situatia rusilor in MD si relatiile interetncie sunt si aceastea un subiect aparte). Aceasta tendinta de a dezvolta o identitate moldoveneasca se pliaza perfect pe planurile Moscovei (dupa principiul divide si conduce). la fel au procedat si cu alte natiuni cu o identitate puternica din fost URSS (vezi cazul Georgiei, de exemplu). Dar le convine si comunistilor aflati la putere, care fac tot ce pot ptr a alimenta aceasta tendinta pe care vor s-o transforme intr-un adevar absolut. Opera asta a fost inceputa inca in Rusia tarista, continuata (cu mult succes) de sovietici. Si uite ca azi avem niste produse ale acestui mecanizm care chiar cred intr-o identitate moldoveneasca. Ptr ei asta e adevarul cu care s-au nascut si tin neaparat sa-l instaleze definitiv. Si daca tot sunt la putere de ce sa n-o faca. De aici odioasele actiuni cu dictionarul MD-RO sau cu istoria integrata s.a.m.d.

Dra exista si o alta categorie. cei care nu au reusit sa fie contaminati. cei mai multi sunt tineri (pana in 30 de ani), scoliti si oameni activi. Ei nu sunt de acord cu politica dusa de actuala putere si sunt proromani si prounire. Au si ei frustrarile lor. Ptr ca unora dintre ei li se intampla sa aiba toata inima deschisa ptr Tara Mama si acolo sa fie intrebati "Unde ai invatat tu sa vorbesti asa bine romana?" sau "E adevarat ca voi acasa vorbiti rusa?" s.a.

Dar trebuie sa intelegem ca aceste categorii, ca in orice expunere teoretica sunt niste categorii oarecum pure, care in realitate se regasesc si in variante mixte. De exemplu cei care sunt proromani (ptr ca stiu istoria si inteleg niste adevaruri istorice), dar nu sunt ptr unire ptr ca au trait experiente negative in relatiile cu romanii din Romania.

Mda, probabil v-am inebunit cu atatea explicatii. Dar le consider absolut necesare daca vrem sa intelegem ce se intampla cu adevarat in RM. Expunerele emotive ne dau un anume indiciu despre starea de spirit, dar nu ne ajuta prea mult sa intlegem cum stau lucrurile de fapt. ptr orice lamuriri, opinii pe un aspect anume, va stau la dispozitie. Intebati fara retineri. Si i-as ruga si pe alti forumisti din RM sa nu se leneveasca in a da explicatii. In felul acesta veti fi pusi in situatia de a gandi problemele si de a gasi explicatii cat mai plauzibile la problemele cu care va confruntati. Iar colegii nostri din RO vor avea o imagine mai clara despre ceea ce se intampla aici. Numai asa putem evita neintelegerile si confuziile care apar intre noi.

„E simptomatic cã în niciuna din þãrile ex-sovietice nu a câºtigat alegerile chiar partidul comunist, acest lucru s-a întâmplat doar în RM. Sã sperãm cã acesta e ultimul strigãt al ursului care e pe cale de dispariþie”

„Numai orbii pot sã nu vadã…”
(…) Evident, nimeni nu-þi pune în traistã, trebuie sã ºtii sã culegi fructul ºi sã ºtii ce sã faci cu el. Cred cã nimeni nu aºteaptã de la România un alt fel de politicã decât cea pe care a profesat-o pânã acum.

Dincolo de retorisme, dincolo de discursuri populiste, dincolo de încercãri de a mistifica intenþiile noastre politice, dincolo de interpretãri rãuvoitoare sau în mod intenþionat greºite, sã sperãm cã toatã lumea înþelege cã RM are, de fapt, în România nu doar un aliat, ci un mare partener european, de a cãrui soliditate, pe al cãrui cuvânt, pe a cãrui bunã-credinþã se poate baza. ªi am dovedit aceasta ani în ºir. Cred cã numai pentru cei care nu vor sã vadã, numai pentru acei care sunt orbiþi de patimã politicã România nu poate fi altceva decât un inamic, iar cei care gândesc în felul acesta, în mod evident, nu au nici cea mai micã preþuire faþã de interesele poporului, faþã de interesele cetãþeanului moldovean, indiferent de limba sa, de cultura ºi de etnia sa. Cred în acest lucru cu toatã tãria, tot aºa cum cred cã România ºi-a fãcut devotat temele în materie de parteneriat faþã de RM. Noi suntem acei care au dus RM, prin vocea noastrã, prin argumentaþia noastrã - ºi asta pot s-o confirme toþi foºtii miniºtri de Externe de la Chiºinãu - cã România niciodatã nu ºi-a luat înapoi angajamentele de a duce R. Moldova în toate aranjamentele de cooperare regionalã din sud-estul Europei, pentru cã linia noastrã politicã a fost neschimbatã. Moldova trebuie inclusã în pachetul Balcanilor de Vest, Moldovei trebuie sã i se deschidã posibilitatea de a intra în familia europeanã, Moldovei trebuie sã i se deschidã ferestrele spre un orizont european. Am fãcut aceasta din 1992, am fãcut-o în toate împrejurãrile în care a fost nevoie, adãugând la acest lucru faptul cã România este al doilea mare donator, dupã SUA, pentru RM, adãugând la aceasta faptul cã nenumãrate aranjamente bilaterale, în materie de cooperare directã dintre cele douã þãri, au fost generate de Bucureºti ºi întotdeauna oferite Chiºinãului ca o dovadã clarã de interes pozitiv faþã de dezvoltarea RM. Toate aceste lucruri numai orbii pot sã nu le vadã, ºi numai rãii le pot interpreta cum nu se cuvine. Vã spun acest lucru cumva apãsat pentru cã mi se pare normal ca lumea sã ºtie cã România este nu doar un prieten ºi nu este doar un amic la vremuri bune, aºa cum sunt foarte mulþi pe acest pãmânt, ci este un prieten adevãrat, devotat, care este alãturi ºi la rãu. ªi atunci când RM i-a fost rãu, România s-a dovedit a fi alãturi.

„Dacã aºa ceva s-ar fi întâmplat în România, ziarele ar fi vuit…”

În mod real, aºtept de la administraþia centralã de la Chiºinãu mult mai multã operativitate, mult mai multã gândire politicã pozitivã pentru a ajuta acei cetãþeni moldoveni care au nevoie de vize pentru a intra în România. Problema vizelor nu este deloc necunoscutã ºi sper cã nimeni nu-mi va spune vreodatã cã, ori de câte ori am fost eu în RM sau alt demnitar român, nu am pomenit de faptul cã, de la 1 ianuarie 2007, urmeazã ca vizele sã fie impuse cetãþenilor moldoveni. Acordul de vize, pe care am reuºit sã-l facem dupã negocieri susþinute cu autoritãþile R. Moldova, este unul dintre cele mai bune acorduri de vize care s-au putut vreodatã concretiza în limitele legislaþiei comunitare. Dar pentru a veni în aºteptarea cetãþenilor moldoveni, evident cã nu se poate lucra cu o secþie consularã, care are doar ºase ghiºee, evident cã nu se poate lucra în condiþiile în care primãria Chiºinãului tergiverseazã un rãspuns - noi am cerut de nu ºtiu cât timp o altã locaþie. Evident cã nu se poate, în condiþiile în care am fãcut cereri succesive, ºi în discuþiile pe care le-am avut direct cu domnul ministru Stratan, ºi în discuþiile pe care le-au avut colegii mei cu omologii lor din Ministerul de Externe, ºi în corespondenþa oficialã, cerând susþinut deschiderea a douã consulate generale la Cahul ºi la Bãlþi. Nici acum sã nu þi sã rãspundã, în condiþiile în care existã o asemenea presiune publicã, mi se pare, vã rog sã mã credeþi, destul de ciudat. Dacã aºa ceva s-ar fi întâmplat în România, ziarele ar fi vuit, iar critica societãþii civile s-ar fi îndreptat fãrã milã asupra autoritãþii centrale ºi, în opinia mea, pe bunã dreptate. Ceea ce vã spun acuma cred cã poate fi corectat - cu cât se corecteazã mai repede, cu atât mai bine. Pentru cã aº vrea ºi eu sã ºtiu de ce alte state pot sã deschidã douã consulate generale în RM, iar România nu poate deschide decât doar un singur consulat, ºi acela fiind secþie la ambasada noastrã din Chiºinãu? Cum putem alt fel rãspunde aºteptãrilor populare în condiþiile în care nu valorificãm relaþia foarte bunã dintre ministerele de Externe? Sunt convins cã domnul ministru Stratan - pe a cãrui bunã-credinþã eu pot paria - înþelege aceste argumente ºi sunt convins cã va încerca în foarte scurt timp sã remedieze aceastã situaþie. Aici nu trebuie un rãspuns tergiversat ºi nici nu aºtept sã-mi spunã cineva de cât timp este nevoie pentru a deschide un consulat general al României în RM.

„Ne este teamã cã România dã buzna peste Chiºinãu?”

Ceea ce spunea preºedintele României, domnul Bãsescu, în numeroasele întâlniri cu domnul preºedinte Voronin era un lucru foarte simplu, care, sigur, putea fi interpretat de cãtre cineva care nu putea sã vadã conþinutul foarte pozitiv al acestui dialog ca fiind chiar o încercare de ingerinþã externã în afacerile RM, ceea ce este, dupã pãrerea mea, mult, mult peste orice imaginaþie, depãºeºte limita unei interpretãri politicoase. De fiecare datã - ºi de data aceasta v-o spun direct, ca martor ocular al majoritãþii acestor dialoguri -, domnul preºedinte Bãsescu a pus accentul pe folosirea teribilei, extraordinarei ºanse pe care o oferã intrarea României în UE. A intra împreunã cu România în UE este, dacã vreþi, o formulare metaforicã asupra ceea ce trebuie sã poatã RM face pentru a convinge Bruxellesul nu doar cã meritã sau se poate adapta pretenþiilor europene, ci ºi pentru cã este pregãtitã sã devinã un bun european, o þarã cu o politicã externã previzibilã. Mai mult decât atât, România are capacitatea de a oferi, cu titlu gratuit, un ajutor real atât în materie de expertizã, cât ºi în materie financiar-logisticã, dacã este cazul, pentru a facilita, pentru a uºura drumul RM spre UE. Noi am spus dintotdeauna cã nu este destul sã afirmi cã vrei sã fii parte a UE sau cã politica ta se orienteazã exclusiv spre acest pol, trebuie sã faci nenumãrate gesturi. Dacã ne uitãm în conþinutul raportului Comisiei Europene privind progresele obþinute în implementarea Planului de Acþiuni UE-RM, observãm foarte limpede care sunt chestiunile care ar trebui sã se bucure de mai multã atenþie din partea administraþiei centrale de la Chiºinãu. De altfel, însuºi preºedintele Voronin, în urmã cu câteva sãptãmâni, se referea la nevoia de a pune mai multã energie în acþiunile guvernamentale dedicate integrãrii RM în UE. Se spune foarte clar în acest raport al Comisiei Europene cã este nevoie de a continua reformele ºi dezvoltarea economico-socialã. Faptul cã rata de reducere a sãrãciei a stagnat este un lucru foarte bun, dar în acelaºi timp raportul vorbeºte despre situaþia dificilã a finanþelor publice, de faptul cã rata investiþiilor strãine directe este în continuã scãdere, de faptul cã mediul de afaceri nu e separat de mediul politic, de faptul cã existã o ingerinþã guvernamentalã în mediul de afaceri º.a.m.d. Sunt chestiuni publice pe care le puteþi citi în documentaþia pe care o livreazã Comisia Europeanã. Este nevoie de cooperare privind justiþia, libertatea ºi securitatea. Se laudã - pe de o parte ºi pe bun motiv - faptul cã RM este în continuare activã ºi pare hotãrâtã sã nu dea înapoi din sprijinirea misiunii pe care o oferã UE pentru monitorizarea segmentului transnistrean de graniþã dintre RM ºi Ucraina. Pe de altã parte, e nevoie de a implementa instrumentele internaþionale care privesc lupta împotriva crimei organizate, e nevoie de a întãri cooperarea poliþieneascã ºi judiciarã nu doar spre Est, ci ºi spre Vest, pentru cã este logic. E nevoie de politici de reglementare în domeniul comerþului, de politici coerente în transporturi, în energie, telecomunicaþii, în mediu, în cercetare º.a.m.d. E nevoie de a învãþa cum se poate consuma optim în folosul omului de rând - repet, în folosul omului de rând - asistenþa pe care o oferã UE. Cred cã nu are rost sã vã spun ce important este, de exemplu, pentru RM faptul cã România poate - ºi urmeazã, de altfel - sã dezvolte la capitolele „Cooperarea transfrontalierã” ºi „Asistenþã pentru dezvoltare” extraordinar de multe proiecte care vizeazã confortul, bunãstarea omului de rând. Pentru aceasta trebuie sã înveþi cum sã foloseºti mecanisme, sã absorbi fondurile. ªi noi suntem în aceastã situaþie, ºi noi învãþãm aºa ceva. Poate cã suntem cu un pas-doi înainte, dar aceasta nu înseamnã cã R. Moldova nu trebuie sã caute expertize, ºi expertiza nu o cauþi - e logic ce vã spun eu - expertiza nu o cauþi la trei mii de kilometri, ºi nu o cauþi în circumstanþe geografice sau politice diferite, ci o cauþi aproape, unde este ieftinã ºi de unde-þi vine aproape fãrã s-o ceri.

Noi avem interesul ca RM sã fie un stat prosper, stabil.

În momentul în care preºedintele Bãsescu vorbeºte - ºi eu mã alãtur vocii sale - de nevoia de a încheia între noi ºi Chiºinãu a unui acord de cooperare europeanã, ce poate fi mai limpede, ce poate fi mai convingãtor asupra bunei noastre credinþe? Alþii spun: „Repede tratat de bazã!”. La ce mai folosesc tratatele de bazã la 70 de ani de la încheierea rãzboiului mondial? De ce ne este teamã? Ne este teamã cã România dã buzna peste Chiºinãu? Acestea sunt afirmaþii fãrã absolut nici un conþinut, fãrã absolut nici o motivaþie, ele provin dintr-o atitudine pe care eu nu o mai pot explica altfel decât ca mentalitate retrogradã, nu mai pot spune altceva decât cã existã o atitudine de stat care se aflã întotdeauna încercuit, în condiþiile în care tot ceea ce spui îþi dovedeºte buna-credinþã ºi este apoi interpretat rãuvoitor.

„Vom monitoriza R. Moldova cu maximã atenþie…”

La congresul de ieri, m-am referit în douã rânduri la nevoia de a construi politica externã pe vectorul estic (RM), în primul rând, pe acoperirea nevoilor populaþiei. Noi nu discutãm despre relaþia cu guvernul, discutãm, credem, ºi pe bun motiv, despre faptul cã populaþia RM, omul de rând din RM, are nevoie sã ºtie ce înseamnã marele avantaj european. Credem cã acest lucru este necesar ºi politica noastrã externã se va adresa acestor oameni. Noi vom încerca ceea ce Comisia Europeanã, în raportul sãu referitor la Planul de Acþiuni UE-RM, numeºte „contactul între oameni”. Este nevoie, în opinia noastrã, sã facilitãm accesul spre piaþa culturalã europeanã, pentru cei tineri este nevoie sã facilitãm accesul cãtre ºanse economice de prosperitate individualã, pentru cetãþenii RM, care se simt capabili sã facã faþã concurenþei în piaþa muncii din UE, credem cã este nevoie sã întãrim cooperarea economicã nu neapãrat prin intermediul autoritãþilor centrale, dar în special prin ceea ce pot face agenþii privaþi. Vom monitoriza RM cu maximã atenþie, pentru cã avem nevoie sã ºtim foarte bine care sunt progresele ºi care sunt argumentele pe care RM ni le poate oferi în încercarea ei de a intra între statele Balcanilor de Vest, fãcând în felul acesta un pas în plus spre UE. Relaþia noastrã cu RM este doar o relaþie bilateralã, dar va fi o relaþie intermediatã de UE ºi de Bruxelles. În momentul în care noi cãutãm o vecinãtate aptã sã absoarbã interesul UE în cadrul politicii europene de vecinãtate, acolo va vorbi Bruxellesul. Vocea României este o voce de expertizã ºi este o voce de interes naþional. Aceasta este linia pe care, sper, o va urma Partidul Naþional-Liberal. Sunt convins cã problematica RM se va auzi cu putere amplificatã ºi în Parlamentul European.