Comunistii

Subject: Comunistii 5/9/2006, 03:43

In alegerile din 2001, Partidul Comunist a castigat majoritatea locurilor din Parlament si a numit un presedinte comunist, Vladmir Voronin. Din nou, in alegerile ce au avut loc in 2005, partidul comunist a fost reales si l-a numit pe Voronin pentru un al doilea mandat.
Cu ce se lauda ei?:
"S-a dublat bugetul de stat.
A crescut de douã ori volumul producþiei în industrie ºi de 1,5 ori – în agriculturã.
S-au creat 100 de mii de noi locuri de muncã.
S-a majorat de douã ori salariul mediu lunar real pe þarã.
S-au majorat pensiile ºi bursele.
S-a asigurat asistenþa medicalã garantatã pentru pãturile social-vulnerabile ale populaþiei
S-a revizuit Legea privind organizarea administrativ-teritorialã a republicii Moldova ºi s-a restabilit statutul raioanelor.
A fost semnat documentul de importanþã strategicã – Planul individual de acþiuni Uniunea Europeanã – Moldova.
S-a redus substanþial, aproape cu 140 de milioane dolari SUA, povara datoriei externe de stat.
S-a asigurat stabilitatea, s-a restabilit încrederea în viitor."
->Dar sa vedeti ce au de gand in urmatorul cincinal sa fac...
sursa: http://www.pcrm.md/md/
Nici nu stiam ca noi asa o ducem de bine... totul infloreste in jurul nostru...

Subject: Re: Comunistii 14/11/2006, 17:56

EDITORIAL
de Constantin Tãnase

Majoritatea mutã

Am observat cã ritualul se repetã: în ºedinþa în plen a parlamentului, când se ajunge la capitolul „declaraþii”, deputaþii comuniºti pãrãsesc în mod organizat sala. De obicei, de acest procedeu face uz opoziþia minoritarã, ca gest de protest împotriva fracþiunii majoritare de guvernãmânt. La noi însã pãrãsesc sala deputaþii majoritari. O pãrãsesc în tãcere, muþi, fãrã sã explice motivul…
De regulã, declaraþii fac doar deputaþii din opoziþie ºi, tot de regulã, aceste declaraþii vizeazã negativ guvernarea.
Majoritatea comunistã aºa ºi nu a însuºit alfabetul democraþiei, iar cultura dialogului politic îi este inaccesibilã. Iniþiativa de a sista transmisiunea în direct a ºedinþelor în plen ale parlamentului este o dovadã grãitoare în acest sens. Comuniºtii totdeauna au apelat nu la forþa argumentului, ci la argumentul forþei. Ei pot „dialoga” numai cu automatul în mâini ºi numai atunci când „partenerul de dialog” e în cãtuºe.

Pãrãsirea sãlii de cãtre fracþiunea majoritarã nu este doar un gest politic, ci ºi o expresie a unei agresive inculturi politice ºi chiar generale. La acest capitol, al inculturii generale, comuniºtii au realizat adevãrate „performanþe”. Deseori deputaþii comuniºti sunt acuzaþi de rusofilie. Dar aici e nevoie de o precizare: ei vin nu din bogata culturã rusã, ci din bogata inculturã rusã. Ei se tem de culturã (oricare ar fi ea) ºi o dispreþuiesc. Sunt mereu mãcinaþi de complexe, fiindcã nu cunosc nicio limbã - vorbesc la fel de prost ºi româna, ºi rusa. Ascultaþi-i pe Voronin sau Tarlev ce fel de limbã rusã vorbesc. Întrebaþi-l pe un profesor de limba rusã ce notã le-ar pune…

S-a creat o situaþie paradoxalã: clasa politicã de la guvernare - care, prin definiþie, ar trebui sã fie un model de culturã -, în realitate, este un focar de inculturã. (Din acest punct de vedere, eu aº fi de acord cu sistarea transmisiunilor în direct a ºedinþelor în plen ale parlamentului.) Incultura generalã a comuniºtilor se manifestã printr-un dispreþ nedisimulat faþã de noi, „turma”. Într-o societate civilizatã, cu simþul demnitãþii, ºeful statului ar fi fost sancþionat pentru acel celebru „na hren s pleaja”; la fel s-ar fi procedat ºi cu un primar general care o numeºte „oaie” pe o cetãþeanã cu care discutã public la un post de radio. Un asemenea primar ºi-ar fi dat imediat demisia, cariera fiindu-i pecetluitã.

Actuala clasã politicã de la guvernare este o sectã închisã. Ea nu discutã cu societatea. Majoritatea parlamentarã e o majoritate mutã. Muþenia ei însã e agresivã. La fel de agresivã e ºi muþenia miniºtrilor. Urmãriþi cât de prezenþi sunt la televiziune deputaþii ºi miniºtrii din România ºi cât de absenþi sunt la TV deputaþii ºi miniºtrii moldoveni. Aceºtia se tem sã iasã la rampã. Asemenea unor cârtiþe, ei se simt bine numai în întuneric. Lumina îi deranjeazã. De aceea ºi pãrãsesc, muþi, sala.
Aplauze furtunoase!

sursa : http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=426&idRubric=4569&idArticle=11006
_________________

Subject: Re: Comunistii 16/11/2006, 11:36

_________________

Subject: Re: Comunistii 30/11/2006, 11:48

Scade popularitatea lui Vladimir Voronin

Popularitatea preºedintelui Vladimir Voronin scade în rândul populaþiei, atestã datele unui sondaj realizat de IMAS.

Deºi, în prima jumãtate a anului curent, Voronin a menþinut un nivel de încredere de circa 55% printre populaþie, de la o vreme sondajele înregistreazã un trend descrescãtor de pânã la 51%. Directorul IMAS, Doru Petruþi, a declarat, miercuri, 29 noiembrie, la lansarea sondajului, cã acest lucru denotã o erodare a puterii, pentru cã se observã trenduri descrescãtoare ºi în cazul celorlalte personalitãþi politice de la guvernare, cum ar fi Vasile Tarlev ºi Eugenia Ostapciuc.

Din 46,6% de persoane care au exprimat opþiune de vot, 50,1% ar vota pentru PCRM, sau cu 17% mai puþin faþã de un sondaj similar efectuat în luna aprilie. Astfel, PCRM înregistreazã cel mai scãzut rezultat de la venirea sa la putere în februarie 2001. Persoanele care opteazã pentru aceastã formaþiune sunt, în special, persoane de vârsta a treia, din mediul rural cu un nivel socio-economic scãzut, de naþionalitate rusã sau ucraineanã, cu studii medii incomplete/complete ºi profesionale, aratã rezultatele sondajului. Potrivit sondajului, nivelul de interes al populaþiei pentru politicã rãmâne a fi în continuare scãzut, mai bine de jumãtate fiind interesatã puþin sau deloc de politicã.

Doar 14% din cei chestionaþi sunt mulþumiþi de situaþia economicã, în timp ce aproape 60% sunt nemulþumiþi de modul în care evolueazã lucrurile în R. Moldova. Totodatã, o treime leagã de anul ce vine speranþe foarte mari referitor la nivelul de trai. În special, acest lucru este justificat prin câºtigurile suplimentare la salariul de bazã ºi prin transferurile bãneºti ale rudelor de peste hotare. Optimismul populaþiei faþã de nivelul de trai creºte constant la fiecare trei luni cu câte 4%, a mai spus Petruþi.

Sondajul a fost realizat în perioada 5-17 noiembrie pe un eºantion de 1150 de persoane din 85 de localitãþi, cu excepþia regiunii transnistrene, eroarea maximã de eºantionare fiind de 2,9%. Acest fel de sondaj se efectueazã o datã la trei luni.

http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=438&idRubric=4682
_________________

Subject: Re: Comunistii 7/12/2006, 13:03

_________________

Subject: Re: Comunistii 11/12/2006, 16:15

O istorie a comunismului, informatii interesante, aspecte istorice poate mai putin cunoscute de marea majoritate a lumii:

http://www.jurnalul.ro/category_arhiva.php?cid=28
_________________
somnul ratiunii naste monstri

Subject: Re: Comunistii 19/12/2006, 11:37

_________________

Subject: Re: Comunistii 6/1/2007, 22:31

"Opriti molima!" de Petru Bogatu

Tãmbãlãul din Parlamentul României, unde Vadim
et comp. au bruiat discursul anticomunist al preºedintelui Traian
Bãsescu, nu m-a descumpãnit. Din contrã. M-a întãrit în opinia cã lumea
are nevoie de o vaccinare împotriva ciumei roºii.
Pentru
cã, orice s-ar spune, comunismul ºi nazismul sunt cele mai periculoase
boli mentale de pe glob. Acestea, fiind ºi transmisibile, pot reveni
oricând cu puterea unei pandemii ucigãtoare. De altfel, judecarea
comunismului în UE îmi aminteºte de campania împotriva fumatului din
SUA ºi Europa de Vest. Pânã la urmã, aceasta din urmã s-a soldat,
precum se ºtie, cu o avertizare medicalã. Pe toate spoturile
publicitare în care apãrea un cow-boy trãgând cu nesaþ dintr-un trabuc,
urma sã fie inscripþionat: „Tutunul dãuneazã grav sãnãtãþii”.
Fumatul, fãrã doar ºi poate, este nociv. Dar þigãrile, în schimb,
se vând bine. ªi nici producãtorii de tutun nu pot fi taxaþi drept
oameni neapãrat rãi. Ei, de regulã, sunt niºte businessmeni onorabili
ºi filantropi generoºi. Ca sã nu mai spun cã ºi fumãtorii n-au,
bineînþeles, nicio vinã, pentru cã nu fac nimic altceva decât sã
plãteascã tribut unei obiºnuinþe irezistibile.
Cam cu aceleaºi argumente se opun acum condamnãrii comunismului
socialiºtii de pretutindeni. Inclusiv cei din România. Excesele
comuniste pot fi dãunãtoare, susþin ei, dar oricine are libertatea sã
practice sau nu comunismul. Aceastã atitudine nu trebuie sã ne mire.
Din punct de vedere doctrinar, social-democraþia e ruda comunismului.
Cea dintâi, desigur, este o doamnã pe care o jeneazã faptul cã cea dea
doua, adicã sora ei mai micã, nu-i decât o târfã ordinarã. Iatã de ce,
punând piedici procesului comunismului, cautã sã-ºi protejeze originile
pentru a nu fi arãtatã cu degetul cã se trage din neam prost. Numai cã
problema trebuie pusã altfel. Din acelaºi arbust, precum se ºtie, se
poate extrage ºi un medicament, ºi un drog. Din coca, bunãoarã, poþi sã
faci un stupefiant, dar ºi o delicioasã bãuturã rãcoritoare. Aºa stau
lucrurile ºi cu utopia socialistã. Karl Kautsky ºi camarazii sãi de
idei au fabricat din ea un fel de Coca Cola politicã. Lenin, în schimb,
a preparat un drog foarte periculos. Provocând iniþial halucinaþii ºi
abateri comportamentale, acesta conduce în ultimã instanþã la o
degradare pe diverse planuri. Comunismul dãuneazã grav sãnãtãþii
sociale, dar ºi celei mentale. ªi tocmai de aceea nu poate fi tolerat
în desfacere liberã. Nici ca doctrinã, nici ca exerciþiu politic. Sã nu
mi se spunã numai cã fenomenul trebuie privit nuanþat, întrucât sub
comunism s-au fãcut ºi lucruri bune. Cã s-au zidit, chipurile, ºcoli,
grãdiniþe, fabrici ºi uzine. Cã Moldova s-a transformat într-o
adevãratã „livadã a Uniunii”. Cã în România în anii de „democraþie
popularã” s-a dezvoltat industria grea. Cã Rusia a devenit supraputere
mondialã. Cã au fost consumatori de comunism de o condiþie moralã
ireproºabilã. De parcã regele rockului, Elvis Presley, n-ar fi fost un
om onest. Atâta doar cã a investit abuziv într-un consum care i-a fost
fatal.
ªi pe urmã, oare în þãrile libere de comunism nu s-a creat ºi
nu s-a construit nimic? Apropo, Grecia, o þarã mai sãracã în perioada
interbelicã decât România, are acum un PIB mult peste cel al statelor
din fostul bloc comunist. Cât priveºte marea putere mondialã numitã
URSS, aceasta în cele din urmã s-a dovedit a fi un colos cu picioarele
de lut. Întrebarea la care trebuie sã rãspundem este nu ce s-a fãurit
în comunism, ci unde am fi fost acum dacã nu cãdeam sub stãpânirea lui?
Cum era lumea azi dacã n-ar fi pierdut peste 100 de milioane de oameni
care, potrivit Cãrþii negre a comunismului, au fost exterminaþi în
GULAG-urile din URSS, Germania Rãsãriteanã, China, Coreea de Nord º.a.?
Deºi în cele din urmã comunismul totalitar ºi-a dat obºtescul
sfârºit, umanitãþii, totuºi, îi lipseºte imunitatea faþã de el. Iatã de
ce acesta poate reizbucni ca o epidemie oricând ºi de oriunde. La fel
ca gripa aviarã care a apãrut din mizeria unei localitãþi anonime din
sud-estul Asiei. Pânã ºi poezia, scria Anna Ahmatova, se naºte din gunoi.
Darãmite comunismul! Cel de la noi a renãscut pe ruinele periferice ale
unui imperiu prãbuºit. Nu vi se pare oare cã noi cu toþii, cetãþenii
Republicii Moldova, ne-am pomenit, astfel, chiar în mijlocul unui focar
de infecþie? ªi cã în aceste condiþii se impune o carantinã? Ca sã nu
se extindã, molima trebuie opritã aici.
_________________
"Oare ce lucruri mai frumoase decat dragostea viseaza cei care nu iubesc?!" - Grigore Vieru

Subject: Re: Comunistii 7/1/2007, 18:41

da'....comunistii au dus tara asta de rapa...au reusit si identitatea sa-i skimbe... si nu putem scapa de ei nici akum dupa 15 ani de democratie
_________________

Subject: Re: Comunistii 7/1/2007, 18:44

... mai bine puneai cuvantul democratie in ghilimele...

_________________
"Oare ce lucruri mai frumoase decat dragostea viseaza cei care nu iubesc?!" - Grigore Vieru