Basarabia Forum Tot ce te intereseaza despre þara ta...   Basarabia Forum :: Social :: Societate  Caravana Jurnalul Naþional 2007     Goto page :   1, 2, 3, 4, 5, 6   Author Message basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Sat 28 Jul 2007 - 17:01 Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia a fost construitã dupã modelul slav, de meºteri urcraineni, de la Viniþa. Interiorul însã este pur românesc. Darul lui Achiþenie Catedrala din Drochia este o minune. E cea dintâi construitã "din nou" în toatã Basarabia. În þara asta, vorbind despre ortodoxie, în aceastã etapã, primul cuvânt care îþi vine în minte este: ºantier. Se construieºte sau se reconstruieºte imens. Biserici ºi suflete se ridicã din þãrânã iarãºi, în spiritul credinþei. Ce are deosebit catedrala din Drochia? Rãspunsul îl primim de la pãrintele paroh Pavel Vuluþã: "Este construitã în perioada de democraþie. Este o probã a credinþei noastre, a dragostei faþã de Dumnezeu. Când a început democraþia în Basarabia, atunci s-a venit cu ideea ca în oraºul ãsta sã se construiascã o bisericã. Necãtând cã pe timpuri a fost o bisericã de lemn, în care s-a slujit vreo câteva zeci de ani…, dar pe urmã, în URSS, ea a fost închisã, ºi o perioadã a fost folositã ca depozit, apoi salã sportivã ºi încetiºor au demolat-o. În 1989, un grup de iniþiativã, în frunte cu dna Elena Bodiu, a început sã cerceteze ce era cu biserica veche ºi sã facã demersuri cãtre executivul raional Drochia, pentru construcþia uneia noi. Eu am fost numit la o lunã dupã ce s-a sfinþit locul. Am gãsit aici 400 de cuburi de piatrã ºi câþiva oameni dornici de a face ceva". MODEL UCRAINEAN. "Sunt 19 ani de-atunci. Parcã nici nu-mi vine a crede… Proiectul este al lui Alexandru Þãranu, din Orhei. Am fost cu el la Odesa, ca sã ne inspirãm de la unele lãcaºuri de cult de acolo. Vã daþi seama: de câteva decenii nu se mai proiectaserã biserici în Moldova!", îºi continuã vorba pãrintele. De pornit, s-a pornit cu 80.000 de ruble, donate de creºtini. Au fãcut dupã aceea donaþii ºi câteva fabrici basarabene. "Biserica e construitã de meºterii de la Viniþa, Ucraina, însã am colaborat foarte mult ºi cu românii." PICTURà ROMÃNEASCÃ. Cu aspectul ei slav în exterior, catedrala din Drochia are un interior pur românesc. "Mobilierul ºi iconostasul sunt fãcute la Mãnãstirea Plumbuita, în Bucureºti. Când lucram la mobilier, cãutam un pictor pentru frescã. Am fost la Suceava ºi la Humor, am vorbit cu doi pictori acolo, dar ei cam aveau îndoieli. Între timp, primarul din Drochia s-a întâlnit cu Petre Achiþenie. El a spus cã a pictat biserici în multe þãri ale lumii ºi cã ar fi dorit sã picteze una ºi în Basarabia. Aºa a început… Biserica are o frescã pur bizantinã, cum nu se prea obiºnuieºte prin pãrþile noastre." Regretatul Petre Achiþenie (fost profesor al Facultãþii de Arte Plastice din Bucureºti) a realizat fresca împreunã cu câþiva studenþi. "Trei ani a pictat, lucrând dupã «prohoade» ºi pânã în octombrie" (se ºtie cã pentru pictura "al fresco" este nevoie ºi de niºte condiþii de temperaturã speciale). Fiul sãu, Ionuþ Achiþenie, a lucrat la catapeteasmã. Despre opera tatãlui sãu, Ionuþ Achiþenie ne-a mãrturisit: "Naþionalismul ºi patriotismul binecunoscut al Maestrului, dar ºi iubirea lui de Basarabia (Românskaia Zemlea), acest loc minunat ºi tragic, totodatã, au accelerat derularea evenimentelor ºi au favorizat începerea lucrãrilor. A existat o anumitã reticenþã faþã de stilul personal al Maestrului. Lucrarea s-a derulat pe parcursul a aproape trei ani (1996, 1997, 1998), þinând cont de dimensiunile Catedralei (aproape 3.000 de metri pãtraþi). Autoritãþile au sprijinit echipa de pictori." UN DAR PENTRU BASARABIA. "Au existat o serie de dezbateri între mine ºi pictori", mãrturiseºte pãrintele Vuluþã. "La noi, necãtând cã suntem tot români, când e vorba de picturã, existã o diferenþã. Iconografia e puþin altfel. El a zis: «Asta-i arta mea, asta-i viziunea mea!»." "Vã pare rãu?" – îl întrebãm pe pãrintele. "Nu. Mã bucur cã am reuºit sã terminãm aceastã lucrare. Cu toate cã în ce priveºte pictura am trecut prin multe încercãri ºi e imposibil ca aceastã lucrare sã nu fie controversatã." Pe de altã parte, "controversele" pe care le invocã pãrintele Vuluþã sunt de bun augur pentru catedrala din Drochia: "Omul simplu are admiraþie pentru lucrare ºi, pe de altã parte, nu existã delegaþie oficialã, din orice þarã, care sã nu ne viziteze". Gândurile pãrintelui paroh despre "zugravul" Petru Achiþenie au totuºi ºi o încãrcãturã emoþionalã: "Achiþenie era bucuros cã a putut sã-ºi realizeze gândul, sã lase pe pãmântul Basarabiei o bisericã pictatã de mâna lui. Pânã de curând nu am ºtiut cã a murit. Aveam de gând sã ne vedem la sãrbãtoarea de zece ani de la târnosirea Bisericii Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel, la 12 iulie (stil vechi – n.r.). Mi-a plãcut la Petru Achiþenie cã el cunoºtea bine teologia icoanei. Nu copia. ªtia spaþiile bisericii, ce picturã trebuie acolo, acolo… Pentru cã pictorii noºtri care au apãrut acum nu mai ºtiu asta ºi se picteazã aiurea. La Achiþenie, picturile sunt cele recomandate de veacuri. Sunt sfinþii care s-au pictat în ultimii 500 de ani. Dar faþã de bisericile vechi, noi îi avem pictaþi ºi pe ªtefan cel Mare ºi Sfânt, pe Daniil Sihastrul, pe Cuvioasa Parascheva. Mi-a plãcut ºi cã a acceptat sã scrie pe icoane unele lucruri: când s-a început, cine a donat etc., ca sã nu ia comuniºtii dupã aia icoanele drept tablouri". Pisanie Catedrala din Drochia are douã niveluri. La demisol se aflã "biserica de iarnã", unde s-a slujit mulþi ani, pânã ce întregul edificiu a fost gata. Lãcaºul de deasupra, pictat de cei doi artiºti români, te înfioarã încã de la primul contact vizual. Fresca este un imens "covor românesc". Practic, nu este loc pe perete unde sã nu se fi fost pictatã o scenã biblicã ori un sfânt. Iar dacã vrei sã afli cui aparþine acest "tril în culori", cum îl numea cineva, atunci poþi citi pisania de la intrare: "Aceastã catedralã, construitã cu har dumnezeiesc, a fost împodobitã în hainã sãrbãtoare cum se vede spre închinare Domnului ºi veºniciei neamului" în "tehnicã tradiþionalã româneascã", fresca fiind realizatã de mâna "pictorului profesor universitar Petru Achiþenie din Bucureºti", iar "catapeteasma a fost pictatã de fiul sãu, profesor universitar onuþ Laurenþiu Achiþenie, Dorohoi, judeþul Botoºani", "fie ca opera sã dãinuiascã peste veacuri în þara lui ªtefan, Cantemir ºi Mateevici. Amin". http://www.jurnalul.ro/articole/98292/darul-lui-achitenie _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Sat 28 Jul 2007 - 17:07 Meºterii doresc redeschiderea carierei. Ca sã aibã de lucru. Pietrarii din Cosãuþi Într-un verde neterminat, la o aruncãturã de bãþ de Ucraina, acolo unde parcã începe totul, câþiva meºteri pietrari lucreazã de zor. Decorul, un platou verde, imens ºi pãdurea care-l strãjuieºte le foloseºte drept muzã. E liniºte. Din loc în loc se aude câte un ciocan, o maºinã de ºlefuit. Aici e þara meºterilor pietrari. Cosãuþi este cel mai liniºtit sat pe care l-am întâlnit în Republica Moldova. Sat de graniþã cu Ucraina, unde românismul este promovat ºi susþinut. Nu am fost salutatã în limba rusã, iar vânzãtoarea de la magazin m-a întâmpinat în limba românã. Cei din Cosãuþi se considerã fraþi cu românii, dar sunt de pãrere cã România îi îndepãrteazã pe moldoveni atât timp cât este "atâta bãtaie de joc cu vizele astea". Piatra de Cosãuþi este recunoscutã atât în Republica Moldova, cât ºi peste hotare. Este o piatrã moale, luatã din singura carierã care se mai aflã la Cosãuþi. E o piatrã de mare, moale, care se lasã foarte uºor îmblânzitã de meºteri. Acum, cariera de piatrã este închisã. Unii spun cã nu ar avea avizul de funcþionare, alþii cã fiul preºedintelui Voronin, Oleg, ar avea oarece interes în a pune mâna pe ea. Pe meºteri nu-i prea intereseazã motivul. Vor doar sã se deschidã cariera de unde sã cumpere piatrã pentru a rãspunde comenzilor ºi a face astfel rost de o pâine pe masã pentru copii. Meºterii pietrari de aici au fãcut nenumãrate monumente sau cruci care sã aminteascã de morþii din rãzboiul transnistrean. Unul dintre ei este Sergiu Cojocaru, pe care l-am gãsit în imensitatea verde, în arºiþa soarelui, lucrând nestingherit la o placã ce urma sã fie pusã la intrarea de la fabrica de vinuri Cricova. "Lucrez la ea de câteva zile. Este pe terminate. Trebuie sã o termin pânã la 5 iulie, pentru cã atunci se inaugureazã noua fabricã. Adicã e renovatã. ªi mi-au cerut sã le fac o placã, un simbol." Refuzã sã spunã cât a primit pentru aceastã placã. Spune cã este confidenþial. Sergiu, ca ºi ceilalþi pietrari, lucreazã numai la comandã. A fãcut cruci, monumente, clopotniþe, dar numai la comandã. Altfel, spune el, dupã aia trebuie sã alergi sã le vinzi ºi nu reuºeºti tot timpul. S-a apucat de acest meºteºug de la vârsta de 13 ani, pentru cã a vãzut în jurul lui oameni care lucrau în piatrã ºi i-a plãcut. Iar în sat era o ºcoalã specialã pentru cei care voiau sã devinã meºteri pietrari. "A rezistat foarte puþin, doi ani. Cam aºa. ªi dupã aia s-a desfiinþat, pentru cã nu a mai fost finanþatã, sau nu ºtiu ce s-întâmplat cu dânsa. ªi dupã aia m-am apucat singur, încet-încet. Mã duceam duminica în cimitire, mã uitam la cruci ºi încercam sã lucrez ºi eu. ªi curând am ºi reuºit sã vând câteva lucrãri." În Cosãuþi sunt mulþi pietrari, dar meºteri sunt doar patru, dintre care doar doi au mai rãmas în sat. Ceilalþi au încercat sã-ºi gãseascã norocul pe undeva pe la oraº. Sergiu nu a lucrat niciodatã pentru România. Adicã nu a primit niciodatã vreo comandã de la þara vecinã, þara-mamã. Nu-i pare nici rãu, dar nici bine. Sperã ca la expoziþia din august de la Sibiu, la care urmeazã sã meargã pentru prima datã, sã facã o impresie frumoasã ºi sã înceapã o colaborare cu românii. "Cã doar pentru asta sunt fãcute expoziþiile. Sunt foarte curios cum o sã fie. Nu am mai fost niciodatã. Am câteva idei pentru lucrãrile pe care sã le prezint, dar încã nu sunt finale. Mã mai gândesc, cã mai este timp. Vreau sã fie bine. Sã se vorbeascã apoi despre meºterii pietrari din Cosãuþi." La 500 de metri de Sergiu, un vecin de-al sãu lucreazã la o cruce. "Aici, la noi se primesc mai mult comenzi pentru cruci. Rareori mai primeºti ºi alt fel de comenzi. Dar sunt, nu ne plângem." Vecinul sãu tocmai terminã de finisat crucea de piatrã într-un nor de praf pe care l-a provocat o datã cu ºlefuirea. Lãsãm în urmã liniºtea Cosãuþilor. Meºterul pietrar lucreazã în continuare. Totul pare atât de natural, de rudimentar, de firesc ºi doar o voce în surdinã dintr-un casetofon vechi, un cablu tras dintr-o gospodãrie de la 100 de me-tri sau o maºinã de ºlefuit mai sparge acel verde compact, acolo unde nimic nu se terminã, ci de fapt începe. http://www.jurnalul.ro/articole/98196/pietrarii-din-cosauti _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 5:17 DEGUSTARE. La Mileºtii-Mici, un punct de atracþie îl constituie vizitarea galeriilor cramei ºi o degustare cu vin bun ºi muzicã Paharul cu recorduri Vizitasem cu ani în urmã o altã "cetate subteranã", Cricova lui ªtefan cel Mare, ºi credeam cã ºtim la ce trebuie sã ne aºteptãm atunci când coborâm într-o cramã basarabeanã. La Mileºtii-Mici însã aveam sã înþelegem ce înseamnã Guinness Book. Cum cobori de la Chiºinãu spre Ialoveni, privirea "e inundatã" de podgoriile care acoperã fiecare pantã de deal. Primul imbold a fost sã rememorãm vorbele unui cunoscut enolog român, Ion Puºcã, originar din Panciu, care ne povestea uimirea sa când, plecând la ºcoli mai mari, departe de sat, a vãzut cum dealului îi ia locul câmpia: "Pânã atunci am crezut cã lumea întreagã nu-i decât o mare podgorie!". Acolo, "sub Chiºinãu", cum spun basarabenii (adicã la sud de Capitalã), aveam sã trãim ºi noi acest sentiment al lumii care ar putea fi o podgorie uriaºã… GUINNESS BOOK. Complexul de pivniþe ºi galerii de la Mileºtii-Mici este cel mai mare din lume – peste 200 km – ºi, alãturi de "Colecþia de Aur" a combinatului (aproape douã milioane de sticle de vin de colecþie, multe preþuite la sute de euro sticla) a intrat în Cartea Recordurilor, în 2005, cu certificatul de înregistrare nr. 106439. "Includerea în rândul recordmenilor «Guinness Book» este o recunoaºtere pe plan internaþional a vinificaþiei din R. Moldova", ne-a declarat dl Mihail Mãciucã, directorul combinatului de vinuri din Mileºtii-Mici. PROHIBIÞII ªI EMBARGOURI. În perioada în care Mihail Gorbaciov a hotãrât "stârpirea" podgoriilor, ne spune dl Mihail Mãciucã, "s-a întâmplat cã în Basarabia a avut loc o secetã prelungitã, care a afectat foarte mult cultura viþei-de-vie. Noi, în Basarabia, am fost puºi în situaþia de a alege între a cheltui enorm pentru a reabilita acele culturi afectate ºi a urma indicaþia venitã de la Moscova ºi a scoate viile. S-a preferat a doua variantã. Iar câþiva ani mai târziu multe dintre aceste terenuri a fost replantatã cu vii, o datã cu ieºirea din vigoare a acelei dispoziþii. Probabil cã oricum ar fi fost necesar sã replantãm o parte din culturi. S-a pierdut un timp preþios pentru producþia de vinuri, pentru cã ºtiþi cã este nevoie de mai mulþi ani pentru ca o vie sã intre pe rod". Domnia sa considerã cã legea referitoare la podgorii ºi la diminuarea producþiei de vinuri ºi alcooluri oricum nu era fãcutã pentru moldoveni, ci pentru alte etnii din cuprinsul Uniunii Sovietice. La fel cum "Trezâlka", celebrul "aºezãmânt" unde erau duºi, sã-ºi revinã din mahmurealã, cei dovediþi a fi bãut prea mult "n-a fost la fel de activã ca în alte state din URSS. Basarabeanul, spre deosebire de alte neamuri, are o culturã a vinului care vine din vechime. Sã nu uitãm cã tracii aveau ºi ei o avansatã culturã a vinului". Întrebat dacã ar gãsi similitudini între gestul lui Gorbaciov ºi cel fãcut în Antichitate de Deceneu – respectiv, arderea viilor –, Mihail Mãciucã ne-a mai declarat cã, deºi metoda a fost aceeaºi, motivaþiile au fost diferite. Oricum, pentru economia basarabeanã, perioada aceea a fost destul de grea, pentru cã este ºtiut cã bunã parte din produsul intern brut are ca sursã industria viei ºi vinului. Dificilã este ºi actuala situaþie, când importul de vinuri din Moldova în Rusia a fost interzis în martie 2006 de Serviciului federal de supraveghere în domeniul protecþiei drepturilor consumatorilor din Rusia ("Rospotrebnadzor"). Motivul invocat? Vinurile basarabene prezintã "pericol sporit pentru viaþa ºi sãnãtatea oamenilor". Ulterior, Putin ºi Voronin, preºedinþii celor douã þãri, au ajuns la un acord pentru a reînnoi importul de vin basarabean în Rusia, însã interdicþia continua sã funcþioneze, fiind permis, de "Rospotrebnadzor", doar importul de la trei producãtori, societãþi care aparþin unor investitori ruºi. Reacþia lui Voronin la acest "embargo selectiv" a fost deosebit de durã. El a interzis agenþiei de stat Moldova-Vin sã elibereze timbrele de accize pentru alcool pânã când toþi producãtorii de vin nu vor avea acces pe piaþa Rusiei. Ori toþi, ori nici unul! PROIECTE. Directorul combinatului de vinuri de la Mileºtii-Mici, Mihail Mãciucã, este de pãrere cã totuºi unitatea pe care o conduce nu va avea de suferit la fel de mult ca alte societãþi, "în primul rând pentru cã noi vindem vinuri de calitate, care pot sã pãtrundã cu succes pe piaþa europeanã, ºi nu numai. Specialiºti din Japonia ºi din SUA au stabilit, prin cercetãri de laborator, cã vinurile noastre, de la Mileºtii-Mici, nu conþin substanþe nocive. Exportul nostru nu este strict orientat spre Rusia sau spre þãrile din fostul bloc sovietic. Sperãm sã câºtigãm ºi piaþa din Regatul Unit al Marii Britanii, mai ales cã Negru de Purcari este un vin care a fost apreciat de Casa Regalã. Au crescut vânzãrile ºi pe piaþa internã, mai ales la vinurile de calitate". Recordul înregistrat în Guinness Book este ºi o bunã reclamã, fãcând cunoscut brandul în lume. MARCà "La noi încã nu existã cultura brandului. În Republica Moldova, din pãcate, nu este recunoscut cã brandul poate costa mai mult decât toate activele pe care le ai. La noi se considerã cã valoare sunt pãmântul, clãdirile, vinul" Veaceslav Ioniþã, analist economic basarabean APRECIERE "Vinul basarabean a fost apreciat ºi de capetele încoronate. Negru de Purcari, din care avem ºi noi în colecþie, a fost vinul oficial de pe masa Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Sperãm sã recâºtigãm aceastã calitate" Mihail Mãciucã, director Mileºtii-Mici Brand înregistrat de japonezi Combinatul de vinuri de calitate de la Mileºtii-Mici s-a lovit recent de o problemã legatã de recunoaºterea mãrcii în lume. O firmã japonezã, As-Set Com din Tokyo, a înregistrat brandul "Mileºtii-Mici". Motivul? Posibilitatea de a influenþa intrarea vinului basarabean pe piaþa niponã, producãtorul ºi importatorul urmând sã plãteascã o taxã deþinãtorului brandului, în cazul distribuirii vinului pe teritoriul Japoniei. Vinificatorul basarabean a aflat despre acest lucru când a depus cererea de înregistrare internaþionalã a mãrcii Mileºtii-Mici la Organizaþia Mondialã a Proprietãþii Intelectuale, la Madrid. Dupã ce la începutul acestui an vinurile de la Mileºtii-Mici începuserã sã câºtige interesul consumatorului japonez, acum este necesarã regândirea strategia pentru piaþa niponã. Combinatul a contestat în judecatã dreptul de înregsitrare a mãrcii sale de o altã companie. http://www.jurnalul.ro/articole/98727/paharul-cu-recorduri _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 5:25 LABIRINT. Pe strãzile subterane de la Cricova sunt expuse vinuri vechi de peste un secol. Viticultura – aur pentru Moldova Quote: Cu un secol în urmã, Constantin Mimi aducea în Moldova soiul de viþã-de-vie "Aligote". A început sã-l cultive pe podgoria de la Bulboaca, devenind apoi baza unei industrii care a fãcut celebre aceste meleaguri. În prezent, vinurile ºi coniacurile din vin ars au devenit principala industrie de peste Prut. Cricova. Republica Moldova are puþine branduri cu care se poate mândri. Majoritatea provine din industria viticolã, capitol la care Basarabia exceleazã. Podgorii precum Purcari, Cricova ºi Mileºtii Mici sunt renumite în întreaga lume, principala industrie a Basarabiei fiind cea a producerii vinului. Cea de-a doua jumãtate a secolului al XX-lea este consideratã drept una dintre cele mai importante ºi prolifice perioade în dezvoltarea vinificaþiei Republicii Moldova. Dar procesul tehnologic era împiedicat de o lipsã acutã de încãperi utilate special pentru pãstrarea, prelucrarea ºi maturarea vinurilor de calitate superioarã. O mare parte din materialele vinicole se pãstra sub cerul liber, ceea ce influenþa negativ calitatea producþiei ºi genera mari pierderi. Astfel, a apãrut ideea de a folosi în calitate de depozite de vinuri hrubele din care s-a extras piatrã pentru construcþii. Aºa s-a fondat în 1952 Combinatul de Vinuri Cricova. Beciurile Cricova înseamnã "oraºul subteran", un oraº al vinificatorilor, lungimea totalã a strãzilor cavernicole numãrând peste 100 de kilometri. Am pãtruns în "oraºul subteran" când la Cricova lucrãrile de renovare erau pe final ºi toatã lumea se pregãtea de inaugurare. De la intrarea în oraºul subteran am fost întâmpinaþi de lucrarea pietrarului de la Cosãuþi, despre care v-am relatat într-unul din numerele ziarului nostru. Subteranul Cricova este un adevãrat labirint, ºi numai un cunoscãtor se poate descurca, în timp ce fiecare capãt de stradã duce spre o anumitã destinaþie: locul de procesare, de îmbuteliere sau oenoteca în care se pãstreazã cele mai vechi vinuri. Aici se gãsesc exponate unicate precum "Ierusalim de Paºti" sau lichiorul "Jan Becher" (recolta anului 1902). Cricova exceleazã prin fabricarea vinurilor spumante, al cãror proces de fabricaþie este unul destul de complicat ºi de îndelungat. PURCARI. Unica vinãrie din Republica Moldova specializatã în producerea vinurilor de calitate premium, adicã a celor de calitate înaltã la un preþ mai ridicat, este Purcari. Un domeniu de mii de hectare de vie, aproape de graniþa cu Ucraina. Orice turist care poposeºte aici participã inevitabil la "Drumul Vinului" de la Purcari. De la partea tehnologicã la partea turisticã. Orice prezentare se terminã cu o degustare într-o salã mare. Iar turistul care-ºi doreºte mai mult poate înnopta în camere luxoase, poate participa la partide de pescuit sau se poate relaxa în sala de biliard. "Partea turisticã e în creºtere, dar nu se poate spune cã merge foarte bine, pentru cã în Republica Moldova nu sunt prea mulþi turiºti", spune directorul adjunct de la Purcari, Artur Marin. Tot echipamentul de procesare ºi tehnologizare este nou. Încã din anul 2000. În România existã propria casã de comerþ a cramelor Purcari, pentru cã se considerã cã România este o piaþã foarte bunã, pentru cã este foarte conservatoare. "ªi suntem percepuþi ca producãtori foarte buni. Distribuim în hoteluri, restaurante ºi cafenele", spune Artur Marin. Printre multele þãri în care Purcari s-a fãcut cunoscut ca brand din Republica Moldova se numãrã ºi Japonia, dar directorul adjunct apreciazã cã este o piaþã destul de dificilã, întrucât japonezii sunt consumatori de branduri mari, cunoscute. În ceea ce priveºte piaþa din Rusia, aceasta a fost închisã de peste un an pentru vinurile din Republica Moldova. Producãtorii de vin din Moldova apreciazã cã, pânã în martie 2006, aproximativ jumãtate din piaþa vinului din Rusia revenea celui moldovenesc. DIVIN. Coniacurile din vin ars sunt considerate peste Prut a fi mândria industriei de prelucrare a vinului. Se produc astfel de licori la Ungheni, Cãlãraºi, Tiraspol, Chiºinãu ºi Bãlþi. Cea mai importantã fabricã o gãsim la Cãlãraºi. În 1896, gruzinul David ªaradjiºfili înfiinþeazã aici o distilãrie. Toate componentele folosite în producþie erau franþuzeºti. Funcþioneazã pânã în 1914, apoi rãzboiul ºi evenimentele de atunci fac ca proprietarul sã fugã de pe aceste meleaguri. Conform legendelor, fabrica a funcþionat ºi dupã aceea, însã clandestin. Apoi intrã pe mâna bolºevicilor ºi începe sã producã. Numai cã tot ce ieºea pe piaþã ajungea în Tiraspol ºi la export. În rest, nici un moldovean nu avea dreptul sã guste din coniacul de Cãlãraºi. Din vechea uzinã nu se mai pãstreazã nimic. Nimeni nu a considerat necesar un muzeu. Fabrica este închisã de mai bine de un an, de când Rusia a pus embargo pe importurile de bãuturi din Moldova. În beciurile de la Cãlãraºi gãsim o întreagã nebunie de arome. Peste 200 de tone de coniac, cu o vechime de la 2 la 30 de ani, stau în butoaie ºi sticle, aºteptând sã fie consumate. Sticlele sunt un amestec de kitsch ºi de artã frumoasã. "Totul se pãstreazã în butoaie de stejar aduse din Ungaria ºi se îmbuteliazã manual în sticle lucrate manual în Rusia", se mândreºte Ion Graur, tehnologul-ºef al fabricii. O astfel de sticlã goalã costã între trei ºi ºase dolari. Lichidul din ele este ºi el destul de scump. O sticlã din renumitul "ªtefan cel Mare" (vechi de 25 de ani) iese pe poartã la un preþ minim de 300 RON. Graur crede cã este destul de ieftin, "pentru cã aici nu facem lichid pe care îl torni pe gât ºi îl dai afarã la colþ de stradã. El are viaþã ºi calitate". Cu toate cã "DIVIN", coniacul Moldovei, are o calitate excepþionalã, nu poate fi comercializat pe piaþã. "Din motive politice", spun ºefii de la Cãlãraºi. Cantitãþi mici ajung pe piaþa din România, Cehia ºi Ucraina. Insuficient ca treaba sã meargã bine. http://www.jurnalul.ro/articole/98724/viticultura-%e2%80%93-aur-pentru-moldova _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 5:28 Renovare. Biserica de varã “Adormirea Maicii Domnului” a fost reparatã în exterior. Condriþa, aura durerii Quote: “Poltava”, celebra ºosea care leagã Leuºenii (punctul de vamã cu România) de Chiºinãu ºi apoi de marile oraºe ale fostului Imperiu Sovietic, era închisã pentru modernizare în luna iunie. Dacã însã voiai sã vizitezi cele douã mãnãstiri din mijlocul Codrilor, Condriþa ºi Hâncu, atunci fãceai abstracþie de semnul “trecerea interzisã” ºi porneai pe ºoseaua atât de netedã încât îþi venea sã te întrebi dacã nu cumva ai trecut pe neºtiute în altã þarã. Între vila rezidenþialã a preºedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, ºi Mãnãstirea Condriþa nu-i nici cale de zece minute s-o baþi cu piciorul. Când am vizitat noi mãnãstirea, Voronin – aflat la al doilea mandat – nu dãduse pe-acolo decât o datã, ºi-atunci pe fugã. LEGENDà ªI ISTORIE. Pe “drumul preºedintelui”, dupã o verificare de rutinã a poliþiºtilor basarabeni, scãpãm neamendaþi, cãci e duminicã ºi e dreptul oricãrui creºtin sã meargã la sfânta mãnãstire. Noi urmãm indicatorul spre Condriþa, iar maºina simte imediat deosebirea: drumul e mai degrabã o suitã de gropi. Oprim pieziº, cam pe acolo unde ar trebui sã fie poarta mãnãstirii. Trecem pe lângã un tractor pe butuci, atât de vechi încât e probabil sã fie de pe vremea când aici, în mãnãstire, a fost ºcoalã de silviculturã. Aceasta a fost prima destinaþie datã lãcaºului de cult dupã închiderea lui, în 1947. Cãlugãrii, împreunã cu ultimul lor stareþ, au fost mutaþi în Mãnãstirile Cãpriana ºi Suruceni, iar toatã averea Condriþei a fost prãdatã. Au scãpat doar câteva documente, cãrþi bisericeºti ºi icoane vechi, pe care unul dintre monahi le-a luat la Cãpriana. Întoarse Condriþei dupã 1993 (anul redeschiderii), au fost distruse definitiv într-un incendiu care a afectat mãnãstirea acum câþiva ani. O “aurã a durerii” acoperã acest lãcaº creºtin. Viaþa monahalã este atât de asprã încât adeseori, nefãcând faþã nevoinþelor la care sunt supuºi, mulþi tineri care vin sã se cãlugãreascã la Condriþa pleacã dupã primele luni de “posluºnicie” (ascultare monahalã). RECONSTRUCÞIE. În curtea mãnãstirii nu e þipenie de om. Intrãm în biserica de varã, în cãutarea unui monah. Într-o stranã, o mãicuþã vegheazã iconiþele puse la vânzare. O întrebãm care e soarta mãnãstirii: “Trece Voronin pe-aici, mãicuþã?”. “A fost o datã, acu vro’ doi ani, ºi-a zis cã o sã ne-ajute. Dar n-a mai fost de-atunci. Se descurcã ºi ei, pãrinþii, cum pot.” Asta înseamnã cã sunt la mila creºtinului de rând. “Multe lucrãri sunt executate de cãlugãri, iar meºterii sunt plãtiþi din puþinul care-l strângem. Adeseori ei lucreazã doar... pentru ispãºirea pe lumea cealalatã a pãcatelor de pe lumea asta.” ÎNTRUNIREA. Potrivit ziarului basarabean “Flux”, la 10 iulie, preºedintele Vladimir Voronin s-a aflat din noupentru câteva ore la Condriþa. Însã nu pentru a aprinde o lumânare... Nemulþumit de rezultatele alegerilor locale din vara anului 2007, Voronin i-a convocat pe protopopii ºi secretarii de eparhii din Mitropolia Chiºinãului ºi a Întregii Moldove, în prezenþa Mitropolitului Vladimir, la Mãnãstirea Condriþa. Aici a gãsit cu cale sã îi mustre pe preacucernicii pãrinþi cã nu s-au implicat mai mult în convingerea oamenilor sã-i voteze pe comuniºti. El a cerut hotãrât susþinerea comuniºtilor la alegerile din 2009. Întrunirea a avut loc în biserica de varã, unde, fãcând abstracþie de faptul cã nu se afla în sediul PCRM, ci dinaintea sfintelor icoane, Vladimir Voronin a declarat, pentru a proba “legitimitatea” cererilor sale: “Nicãieri în Vechiul sau Noul Testament nu veþi gãsi nimic rãu despre comuniºti”, “între ideologia comunistã ºi doctrina creºtinã sunt foarte multe asemãnãri ºi, dupã pãrerea noastrã, a comuniºtilor, Iisus Hristos a fost primul comunist”. Mai trist este cã PS Episcopul Marchel i-a sugerat preºedintelui ca o astfel de adunare sã aibã loc la Condriþa în fiecare an, la aceeaºi datã. Totuºi, nu toatã preoþimea adunatã acolo a fost de aceeaºi pãrere. Unii dintre pãrinþi la încheierea “întrunirii” au sugerat resfinþirea lãcaºului, dupã aºa o blasfemie, mai spun jurnaliºtii de la “Flux”. Destin Dupã cum zic bãtrânii, mãnãstirea trebuie sã-ºi fi luat numele de la haiducul Condrea, care-ºi avea sãlaºul pe-aici, pe undeva, într-o peºterã din Codri. Într-o poianã zisã “a lui Condrea” au ridicat mãnãstire ieromonahul Iosif ºi câþiva fraþi ai sãi de la Mãnãstirea Cãpriana. Era în 1783, dar nici asta nu-i foarte sigur. Actele de atunci – Condriþa era doar un schit – au fost duse de stareþii bulgari ai Cãprianei la Muntele Athos. În veacul al XIX-lea s-au înãlþat cele douã biserici: “Sf. Nicolae” ºi “Adormirea Maicii Domnului”. S-au construit una dupã alta trapeza, chiliile, cerdacul, arhondaricul ºi zestrea i-a crescut cu 61 de hectare de pãmânt. Dupã Marea Unire, schitul a devenit mãnãstire, prosperând pânã în 1946, când o clãdire i-a fost rechiziþionatã pentru ºcoala de silviculturã. Un an mai târziu, mãnãstirea a fost închisã. Aici, sovieticii au înfiinþat “tabãra de odihnã pentru pionieri ºi octombrei «Zoia Kosmodemianskaia»“. Angajament “Domnule preºedinte, v-am susþinut ºi vã vom susþine, dar, dacã mitropolitul o sã ne dea «zelionîi svet»(lumina verde – n.r.), noi fãrã nici o reþinere vom îndemna pe oameni sã voteze partidul comunist” PS Episcopul Marchel Pãrere “Nicãieri în Vechiul sau Noul Testament nu veþi gãsi nimic rãu despre comuniºti” Vladimir Voronin,preºedintele R. Moldova http://www.jurnalul.ro/articole/98511/condrita-aura-durerii _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 5:42 DEZBATERI. La Chiºinãu, moda talk-show-ului politic este în plinã ascensiune. O astfel de emisiune este moderatã de Vasile Nãstase, directorul televiziunii Euro TV. Meserie grea Quote: Presa moldoveneascã, între Rusia ºi România Lipsa de transparenþã a instituþiilor de stat, distribuirea presei doar prin intermediul poºtei de stat, dar ºi numãrul mic de profesioniºti fac mass-media din Republica Moldova sã arate precum cele româneºti de la începutul anilor ’90. În aceastã þarã existã o lege a presei, dar nu ºi una a accesului la informaþie. Piaþa mass-media din Republica Moldova se împarte în câteva ziare sponsorizate de Departamentul pentru românii de pretutindeni din Ministerul de Externe român, mai multe tabloide ruseºti, câteva agenþii de presã, multe posturi ruseºti de televiziune care au birouri locale, unul românesc cu ºtiri locale, ºi câteva televiziuni minuscule, care îºi reduc programul pe perioada verii, când toatã lumea pleacã în concediu. Cotidiene ca Flux ºi Timpul ajung la un tiraj zilnic de 3.000 de exemplare, pentru ca vineri, când apar cu mai multe pagini, cu teme de magazin, sã aibã 30.000. Ziarele ruseºti au tiraj de 70.000 de exemplare zilnic. Legea presei stipuleazã cã preþul ziarului trebuie afiºat obligatoriu, dar pe toate ziarele scrie “Preþ contractual”. Din cauzã cã distribuþia se face exclusiv prin Poºta Moldovei, aceasta îºi permite sã facã un soi de cenzurã. Când nu poate controla conþinutul, statul poate împiedica pur ºi simplu ziarul sã ajungã la cititor. În astfel de situaþii, în cel mai bun caz ajung toate numerele din sãptãmânã de-abia vineri; în cel mai rãu caz, ele nu mai ajung deloc. COMUNICAREA INSTITUÞIONALÃ. Preºedintele Republicii Moldova þine conferinþã de presã o datã pe an ºi asta devine în aºa mãsurã eveniment încât ziaristele invitate petrec în prealabil câte trei ore la coafor. “Dupã conferinþã, preºedintele nu-i invitã la un fursec, ci la un adevãrat ospãþ”, povesteºte Igor Burciu, redactor-ºef adjunct la ziarul Flux. El admite cã “nici o instituþie de stat nu este dispusã sã ofere informaþie”. Pe de altã parte, anchetele publicate de ziarul sãu nu au nici un efect, poate în afarã de acela cã le aduce ziariºtilor o chemare în instanþã. Igor are acum 11 procese. Noi personal am avut ocazia sã ne convingem de aptitudinile a doi purtãtori de cuvânt: cel al Guvernului ºi cel al Preºedinþiei din Republica Moldova. La Biroul de presã al Guvernului din Chiºinãu, consilierul Irina Gâscã a refuzat sã coboare ºi ne-a recomandat prin telefon sã “ deschidem manualul de istorie” dacã vrem sã înþelegem de ce ziua de 22 iunie este zi de doliu naþional pe teritoriul Republicii Moldova. În aceeaºi zi, la Preºedinþie, unde accesul se face pentru toþi pe aceeaºi uºã cu Voronin, purtãtoarea de cuvânt a coborât pentru a ne da textul unui decret prezidenþial, dar a refuzat sã-ºi decline identitatea. Pe de altã parte, din lipsa unor investiþii mari în mass-media, acest domeniu suferã o lipsã acutã de profesioniºti. Un reporter la ziarul Timpul câºtigã 200 de dolari pe lunã. SUPERFICIALITATE. În iunie 2004, o întreagã echipã a plecat de la Flux la Timpul, pentru cã “au primit o ofertã de nerefuzat”, povesteºte Igor Burciu. Motivul oficial al reporterilor a fost cã nu sunt de acord cu politica editorialã a Fluxului, “dar înainte îl lingeau în fund de-l rupeau”, spune Burciu, care crede cã motivul real a fost un salariu mai mare. Înainte de a pleca, “dezertorii” au distrus toatã arhiva în care se pãstrau fotografii digitale ºi articolele în varianta electronicã. Cetãþenii Chiºinãului cu educaþie superioarã au o pãrere proastã despre presa din þara lor. Ei spun cã aceasta trateazã subiectele ori superficial, ori pãrtinitor, ºi de aceea preferã sã citeascã presa strãinã ºi sã asculte un post de radio precum BBC. Flux – ziarul opoziþiei Unul dintre cele mai cunoscute ziare de limbã românã din Republica Moldova este cotidianul Flux, care apare din 1995. Aceastã publicaþie este consideratã la Chiºinãu cea mai pro-româneascã, redactorii sãi combãtând “cu sârg” iniþiativele guvernanþilor comuniºti de moldovenizare a culturii ºi conºtiinþei românilor de la est de Prut. Posibilitãþile materiale ale ziarului sunt modeste, redacþia fiind compusã din unsprezece oameni – unul de fiecare departament, plus conducerea editorialã ºi sectorul administrativ. Igor Burciu (foto), redactor-ºef adjunct al Fluxului, susþine cã presa româneascã de la Chiºinãu face cu greu faþã concurenþei ziarelor ruseºti, fie ele autohtone sau cu redacþia centralã la Moscova. Tocmai de aceea publicaþia sa prezintã numai ºtiri “de bine” despre România, cum ar fi integrarea în UE. Evenimentele negative sunt omise, “pentru a nu da satisfacþie ruºilor”. Colaborarea cu Ambasada României este anevoioasã, domnul Burciu susþinând cã diplomaþii noºtri de la Chiºinãu mai rãu încurcã ºi îi acuzã cã nu cunosc realitãþile de pe teren din Republica Moldova. Ziaru’ cât geamu’ “Nici cititorii din Republica Moldova nu sunt pregãtiþi sã primeascã o presã de calitate. Sã vã dau un exemplu de-a dreptul comic. În urmã cu vreun an am decis în redacþie sã modificãm formatul ziarului nostru, sã facem pagini mici, o versiune mai europeanã, mai tabloidizatã sã-i spunem. A doua zi, ne trezim cu sute de telefoane din provincie ca sã schimbãm la loc formatul. Care era cauza – vechea versiune era cât geamul, iar oamenii spuneau cã nu mai au cu ce sã se adãposteascã de lumina soarelui în case... Dupã câteva sãptãmâni am revenit la vechiul format” Igor Burciu,redactor-ºef adjunct Flux Moldpres – autocenzurã profesionistã Diplomaþie ºi autocenzurã profesionistã sunt devizele lui Fidel Galaico, director al Departamentului ªtiri din cadrul agenþiei Moldpres. În opinia lui, lipseºte de pe piaþã o publicaþie profesionistã, care sã ofere “ori informaþie seacã, ori un comentariu profesionist fãcut de o persoanã neafiliatã vreunui partid”. Galaico, absolvent de Litere, crede cã “o agenþie de stat presupune diplomaþie superioarã, pentru cã, la modul ideal, are rolul de a face auzitã politica guvernamentalã în plan extern”. El spune cã la alegeri au oferit abonaþilor în mod obiectiv doar rezultatele. Deºi este subordonatã Guvernului, Moldpres nu primeºte bani de la Executiv, ci se autogospodãreºte. Principala sursã de venituri este Departamentul “Monitorul Oficial”, unde apar toate actele legislative. Departamentul ªtiri produce Buletinul oficial, fãcut din comunicatele oficiale ale instituþiilor de stat, Buletinul transnistrean, ªtiri externe ºi Buletinul social-politic. El refuzã sã recunoascã existenþa cenzurii: “Eu prefer autocenzura profesionistã. Dacã eºti un ziarist profesionist, ai sã gãseºti cum sã spui lucrurile”. Euro TV – post particular La est de Prut, piaþa televiziunii este slab dezvoltatã. În general, emit canale din Rusia ºi România, care au studiouri locale la Chiºinãu. Pe lângã postul public al Moldovei, în urmã cu ceva vreme a apãrut televiziunea de limbã românã “Euro TV”, deocamdatã singura cu capital privat. Din cauza bugetului restrâns, nu emite decât patru ore pe zi, însã din toamnã grila va fi extinsã. Director al postului tv este Vasile Nãstase, care modereazã ºi un talk-show politic. Ca ºi colegii din presa scrisã, domnul Nãstase deplânge dificila concurenþã cu televiziunile ruseºti, ce practicã un management eficient ºi monopolizeazã piaþa. ªi-ar dori un parteneriat cu postul public din România, însã experienþele anterioare îl dezarmeazã. Prin 1996, a venit la Bucureºti sã negocieze deschiderea unui studio local la Chiºinãu, fãrã nici un rezultat. Conducãtorii TVR-ului ar fi dat din umeri, iar politicienii ar fi susþinut cã se poate deschide un post local în Basarabia doar dupã semnarea tratatului dintre România ºi Rusia! Pânã atunci, românii din Republica Moldova vor exersa limba rusã, vizionând programele postului public moscovit ORT. Moldova suveranã Pânã nu demult, Moldova suveranã era “oficiosul” Guvernului de la Chiºinãu, având pe frontispiciu anunþul: “ziar de limbã moldoveneascã”. În 2005, guvernul “ºi-a luat mâna” de pe ziar, la presiunea partidelor “democratice” care l-au susþinut pe Voronin sã câºtige al doilea mandat de preºedinte. Însã Moldova suveranã nu ºi-a declinat rolul de ziar guvernamental nici dupã privatizare, susþinând în continuare politica regimului comunist. Ion Berlinski, redactorul-ºef al publicaþiei, este de pãrere cã o presã independentã poate funcþiona doar într-o þarã cu peste 22 milioane de locuitori, cum este România, spre exemplu. Dumnealui considerã cã presa moldoveneascã nu este ºi nici nu poate fi independentã, fiecare ziar fãcând politica cuiva: a ruºilor, a românilor... Moldova suveranã face politica Guvernului de la Chiºinãu, asigurându-ºi astfel relaþii preferenþiale cu regimul. Avantaje sunt – fie publicarea unor hotãrâri oficiale, fie prezentarea mesajelor politicienilor de la putere. Contra cost! Timpul “Fluxul era o ºcoalã de gazetãrie”, spune Valentina Basiul (foto), reporter la cotidianul Timpul. Doi dintre jurnaliºtii profesioniºti care au lucrat la acest ziar au plecat pentru salarii triple sã lucreze la proiecte internaþionale. Valentina a terminat Facultatea de jurnalism în România; a lucrat mai întâi ca reporter pe domeniul social, apoi pe educaþie ºi pe politic. O amintire neplãcutã ca ziarist are Valentina din ziua în care a venit la Chiºinãu preºedintele Bãsescu: “Poliþiºtii nu ne-au dat voie sã ne apropiem de poarta Ambasadei României”. Ca orice ziarist moldovean care se respectã, îndrãznind sã facã anchete, Valentina are ºi ea un proces la Curtea Supremã. “Am scris un articol despre corupþia în învãþãmânt; am luat sursele mele din facultãþi, studenþi, dar ºi o profesoarã cãreia i-am dat numele cu acordul ei. Dupã ce a apãrut articolul, conducerea facultãþii a ameninþat-o cã o dã afarã, iar ea mi-a cerut sã retractez. A dat ziarul în judecatã ºi a cerut despãgubiri morale de 100.000 lei (n.r. – moldoveneºti).” Uniunea Jurnaliºtilor din Moldova Valeriu Sãhãrneanu, preºedintele Uniunii Jurnaliºtilor din Moldova ºi director general al trustului de presã Euronova Media Grup, apreciazã cã media din Basarabia nu poate sã-ºi ia avânt, pentru cã piaþa de afaceri încãeste controlatã politic. “Lucrurile stau bine pentru presa ruseascã, pentru cã s-au pãstrat tradiþiile ruseºti. Toate ziarele ruseºti ºi revistele au rãmas ºi fac bani buni aici la noi. Dar ãºtia nu au fost atinºi. Lucrurile care au fost atinse de puterea politicã au fost cele româneºti, presa româneascã, democraticã. Care a avut spirit critic ºi cauzã pentru care sã lupte. Adicã de a rade marile straturi de imperialism sovietic care s-a aºezat peste tot, inclusiv pe mentalitate”, spune Sãhãrneanu. Prin intermediul Uniunii Jurnaliºtilor, Valeriu Sãhãrneanu a încurajat tinerii jurnaliºti sã adere la presa democraticã, de limbã românã. “Asta mi-a adus ºi suferinþe ºi satisfacþii. Mai mult suferinþe. Cel mai mare rãu fãcut presei democratice a fost cã a fost atacatã de piaþa asta economicã din douã pãrþi: controlul politic asupra economiei ºi erodarea în permanenþã a stratului de cititori.” Sãhãrneanu apreciazã cã cei aproape un milion de basarabeni care au pãrãsit Republica Moldova au fost un public cititor eminamente de presã româneascã, democraticã. “ªi acest lucru s-a resimþit, evident. Cea mai mare publicaþie de limbã românã are 30.000 de cititori. Faþã de 50.000 cât are o publicaþie ruseascã. În ceea ce priveºte presa de limbã rusã, populaþia este urbanã ºi a rãmas constantã. Situaþia pentru presa democraticã este grea ºi prin prisma influenþei puterii politice.” Multe din publicaþiile de limbã românã se þin pe granturi, mai mici sau mai mari. Autoritãþile moldo-veneºti auîncercat sã creeze o Comisie guvernamentalã pentru sistematizarea sau optimizarea granturilor. “Adicã nimeni nu are voie sã dea granturi direct, decât prin comisie. Am avut o experienþã în 2001 când am primit de la Fundaþia lui Iosif Constantin Drãgan echipament pentru televiziune ºi trebuia sã-l trec prin aceastã comisie. ªi n-a trecut. Dar presa democraticã a reuºit totuºi sã se menþinã cu toate obstacolele. Avem douã ziare – Jurnal de Chiºinãu ºi Timpul, restul sunt slãbuþe”, continuã Sãhãrneanu. În media moldoveneascã nu existã tabloide. Justificarea este oferitã de preºedintele Uniunii Jurnaliºtilor prin faptul cã ar fi nevoie de un capital iniþial pe care ar trebui sã-l investeºti. “Nimeni nu-þi dã garanþia cã din acest capital poate sã iasã ceva”. (Andreea Tudoricã) http://www.jurnalul.ro/articole/98509/meserie-grea _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 5:46 IZVOR. La Hâncu existã credinþa cã Maica Domnului ar fi trecut pe acolo ºi din urma tãlpii sale ar fi þâºnit un izvor tãmãduitor. Mãnãstirea Hâncu ºi prigoana comunistã Quote: Unii spun cã noua faþã a comunismului în fosta URSS este profund spiritualizatã, religioasã. Alþii afirmã cã, dimpotrivã, brusca reîntoarcere la valorile credinþei a comuniºtilor nu este decât o mascã, având un pronunþat caracter electoral. Dacã Vladimir Putin este considerat “reîntregitorul Bisericii Ortodoxe Ruse”, omologul ºi tizul sãu basarabean, Vladimir Voronin, s-a grãbit sã îi urmeze exemplul. Imediat dupã venirea sa la putere a pornit o amplã campanie de strângere de fonduri ºi reabilitare a unor mãnãstiri. Bineînþeles, au fost alese cele în jurul cãrora legenda ctitorilor trecutului se putea împlini cu o comandatã legendã a “ctitorului” contemporan. Cãpriana s-a aflat în vârtejul acestei bruºte convertiri cu iz politic. Dar ºi Mãnãstirea Hâncu, unde s-a amenajat un spaþiu de cazare ultramodern, menit sã-l gãzduiascã pe patriarhul Alexei al Moscovei. Tot aici se ridicã o catedralã care uimeºte prin dimensiuni nefireºti, gata sã-l striveascã pe creºtinul umil. Dinaintea ei, trecutul însuºi e strivit. Cine mai are vreme sã-ºi aminteascã de marele stolnic Mihalcea Hâncu, cel care în 1678 punea temelia acestei mãnãstiri aici, pe pãmânturile lui, la rugãmintea fiicei sale, Parascheva, care va deveni prima cãlugãriþã a aºezãmântului monahal închinat Cuvioasei Parascheva. Distrusã de tãtari, mãnãstirea a fost reabilitatã în secolul al XIX-lea de egumenul Varlaam al II-lea ºi tot de acest loc se leagã începutul vieþii monahale de obºte, în Basarabia, în timpul mitropolitului Gavriil Bãnulescu-Bodoni. Desfiinþatã în 1956, mãnãstirea a revenit în drepturile ei, puþin câte puþin, dupã 1990. SCENARII DIABOLICE. Despre istoria locului am fi vrut sã aflãm mai multe, dar ne-a fost imposibil sã discutãm cu maica stareþã Parascheva Cazacu sau cu oricine altcineva din conducerea mãnãstirii – calitatea noastrã de ziariºti români, chiar ºi cu binecuvântare de la Mitropolia Chiºinãului ºi a Întregii Moldove, pentru a face aceastã documentare, nu ne era nicidecum de folos. Am apelat atunci la cel mai documentat cronicar modern al mãnãstirilor basarabene, jurnalistul Dinu Rusu, autor al unui studiu amplu privind calvarul comunitãþilor monahale din Basarabia, în anii ateismului sovietic. “În «Proiectul de închidere a mãnãstirilor din R.S.S. Moldoveneascã», elaborat în septembrie 1949, Romenski referindu-se la starea de lucruri de la Mãnãstirea Hâncu menþioneazã lipsa spiritului gospodãresc ºi aflarea într-o stare jalnicã a construcþiilor. De asemenea, acesta remarcã faptul cã pãmânturile mãnãstirii sunt rãu lucrate, viile ºi livezile sunt distruse. «Docladurile» erau în spiritul vremii ºi dorinþei ideologice. Dupã fel de fel de legi stupide adoptate de sovietici, care puneau pe butuci mãnãstirile, acelaºi Romenski spune cã încã un argument de închidere a lãcaºului de la Hâncu îl reprezintã starea economicã precarã ºi descoperirea unor boli contagioase. Scenarii diabolice, puse în practicã doar cã aºa spunea ideologia comunistã, care nu era compatibilã cu religia.” (Ne amintim, nu-i aºa?, cã tot în urma unui astfel de complot murdar, la Cãpriana cãlugãrii fuseserã acuzaþi de violuri, fiind ºi “descoperiþi” ca suferinzi de blenoragie ºi sifilis.) LECÞIA DE ATEISM. Rãfuiala “ateilor sovietici” cu Mãnãstirea Hâncu, spune Dinu Rusu, a început încã din anul 1944, când aºezãmântului monahal i-au fost confiscate toate pãmânturile. Totuºi, cãlugãrii reuºesc sã reziste tuturor umilinþelor încã 12 ani, când sunt alungaþi, ºi lãcaºul este închis. Mãnãstirea capãtã alte destinaþii: staþiune de odihnã pentru studenþi ºi sanatoriu pentru boli pulmonare. ªi, parcã pentru a alunga cu totul Duhul Sfânt care sãlãºluia în aceste locuri, “Biserica de varã «Sfânta Cuvioasã Parascheva» este transformatã în club, mai-marii având grijã de educaþia ateistã”, aici fiind organizate “lecþii de promovare a învãþãturilor marxist-leniniste” ori “sunt prezentate scenete care-l batjocoresc pe Dumnezeu”. Douã însemne sunt actuale la Hâncu: apa mineralã cu numele mãnãstirii ºi clãdirea imensã a noii catedrale. Credinþã “Multe pagini frumoase, numeroase ca stelele în cer, a scris aceastã familie (a stolnicului Mihalcea Hâncu – n.r.) în Letopiseþul suferinþei poporului nostru” A.D. Xenopol,istoric Rãfuialã “Ateii sovietici doreau cu orice preþ închiderea Mãnãstirii Hâncu. Ei vedeau un real pericol în existenþa acestui lãcaº în inima codrului, pentru cã aici veneau mii de enoriaºi. În 1944, a început rãfuiala cu Mãnãstirea Hâncu, astfel acesteia fiindu-i luate toate pãmânturile. Peste 12 ani, cãlugãrii care nu doresc sã pãrãseascã mãnãstirea sunt alungaþi, iar sfântul lãcaº este închis” Dinu Rusu,jurnalist basarabean Pãrintele Mina În 1944, când Basarabia a fost din nou pierdutã, mulþi dintre cãlugãrii de la Mãnãstirea Hâncu – fervenþi susþinãtori ai cauzei României Mari – au fost nevoiþi sã plece în bejenie. Cei mai mulþi dintre ei, cu o bunã parte din tezaurul mãnãstirii, au ales sã se refugieze la Mãnãstirea Balaciu din judeþul Ialomiþa. Mai târziu, unii dintre monahii basarabeni refugiaþi în România au intrat în vizorul comuniºtilor care au venit la putere în þara noastrã, iar prigoana i-a ajuns ºi dincoace de Prut, fiind întemniþaþi la Brãila sau Galaþi. Pãrintele arhimandrit Mina Dobzeu, de la Huºi, a fost el însuºi monah la Mãnãstirea Hâncu. Nãscut în satul Grozãveºti, judeþul Lãpuºna, Basarabia, la 5 noiembrie 1921, acesta se cãlugãrise în anul 1935 la numai 13 ani ºi jumãtate. În ’44 era însã deja pe frontul de vest, fiind luat în armatã. S-a reîntors la viaþa monahalã imediat dupã rãzboi, dar ºi sfinþia sa avea sã cunoascã ororile închisorilor comuniste, fiind încarcerat de trei ori, prima datã în 1948, la Galaþi. http://www.jurnalul.ro/articole/98510/manastirea-hancu-si-prigoana-comunista _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 5:54 EXILAÞI. În lipsa unui loc în care sã poatã asculta muzica preferatã, tinerii îºi iau chitara în spate ºi improvizeazã la iarbã verde. Rockerii moldoveni au rãmas fãrã cluburi Sã fii rocker la Chiºinãu e o adevãratã aventurã. Dacã eºti fan, n-ai nici un club cu specific. Iar dacã eºti artist, trebuie sã munceºti pentru a-mpãca toate caprele cu toate verzele. Pentru cã existã un public de limbã românã ºi unul de limbã rusã... Totul e adaptat, rescris, rearanjat ºi alte re-uri… astfel încât artiºtii sã nu-i dezamãgeascã nici pe unii, nici pe ceilalþi. Pe de altã parte, fanii, care ar vrea sã se poatã întâlni într-un loc dedicat acestui gen de muzicã, au ca unicã alternativã strada. Nu chiar ºoseaua, ci câte o bancã în parc sau iarba de la Vadul lui Vodã, locul de agrement al republicii, de pe malul Nistrului. Sau concertele în aer liber ºi festivalurile, pe care le considerã salvatoare. CU ROUA-N PICIOARE... "Noi aici venim sã cântãm. Sau în parc. N-avem unde sã ne ducem. Rockoteci nu mai sunt. S-au închis. Poate se mai deschide una la toamnã", ne-a spus într-o duminicã perfectã pentru plajã Sergiu ªtirbu, unul dintre mulþii chitariºti de ocazie din Chiºinãu, pe care l-am gãsit cântând pe plaja de la Vadul lui Vodã. Era foarte mândru cã la el în gaºcã se cântã numai muzicã româneascã ºi chiar ne-a testat cunoºtinþele, recitându-ne cele mai noi piese ale trupelor româneºti. Nu-l deranjau sutele de oameni care fãceau plajã în jurul lui, aºa cum nici ei n-aveau nimic împotriva improvizaþiilor chitaristului. Cum aveam sã vedem dupã câteva zile, în Moldova nu prea conteazã ce fel de muzicã asculþi, pentru cã locurile de întâlnire a fanilor diverselor genuri sunt comune. Nu prea se þine cont de deosebiri. Iar patronii cluburilor oferã ceea ce se plãteºte mai bine. LA VÃNÃTOARE... Am cãutat în Chiºinãu un club rock zile la rând. N-am gãsit. Au fost douã, dar s-au închis. Pe strãzile oraºului am vãzut zilnic tineri cãrând câte-o chitarã-n spate la orele amiezii. Spre searã, pe unii i-am ascultat cântând pe câte-o bancã, într-un parc sau în curtea Academiei de Studii Economice. Pentru câte-o fatã sau pentru un grup restrâns de prieteni. În altã parte n-au unde sã se ducã. Ai zice cã nu existã public pentru cluburi cu acest specific, dar numãrul mare al fanilor de la concertele în aer liber ºi festivaluri contrazice supoziþia. Am gãsit în cele din urmã o discotecã în care se þin din când în când concerte rock. Se numeºte "Booz Time" ºi e-n centru. E o favoare pe care proprietarul o face prietenilor lui artiºti, aºa cum ne-a mãrturisit Nicu Þãrnã, liderul formaþiei "Gândul Mâþei". Dar dupã fiecare cântare, la "Booz Time" se ascultã pânã dimineaþã cu totul alte genuri de muzicã. Obiºnuiþi cu specificul din România, am fost surprinºi când am vãzut cât de firesc se trece de la concertul pãtimaº al unei trupe ruseºti "supãrate" la dance, house ºi chiar hip-hop, dupã ora 23:30. Cei care plãtiserã 80 de lei moldoveneºti pentru biletul de intrare – foarte puþini, pentru cã preþul este mare –, nu pãreau a face parte nici din primul "film", nici din cel de-al doilea… Oferta este pentru cu totul alt gen de public. E un club "de fiþe", cum am zice noi. O combinaþie ciudatã între atmosfera "de agaþament" a unui club de noapte ºi un spaþiu inadecvat pentru concerte rock. Dar e bine cã el existã. ªi pentru artiºti, ºi pentru fani. Probabil va mai fi unul în curând. Un alt proprietar de club, prieten al artiºtilor, le-a promis cã va face în aceastã toamnã un club rock la subsolul clãdirii unde deja funcþioneazã o discotecã la parter ºi un local cu specific jazz la primul etaj. PROBLEME DE LIMBÃ. Ca ºi patronii cluburilor, care gãsesc soluþii de compromis pentru a avea profit, artiºtii trebuie sã se orienteze în funcþie de mai multe categorii de public, pentru a putea trãi din muzicã. Marea enigmã a artiºtilor din Republica Moldova este dacã sã cânte în limba românã sau în rusã. Muzica lor se vinde ºi în România, ºi în þãrile în care se vorbeºte rusa. Iar fanii din Moldova se împart în aceleaºi douã categorii. De cele mai multe ori se compun douã variante ale pieselor, pentru a împãca ºi capra, ºi varza. Dar nu se poate face asta întotdeauna. Videoclipurile sunt ºi ele filmate când în Moldova, când în Rusia, când în România. ªi se difuzeazã pe posturile tv toate variantele. Când se saturã de recompus ºi de reorganizat, artiºtii aleg o limbã sau alta, în funcþie de piaþa muzicalã mai convenabilã. Cei de la Gândul Mâþei ºi-au propus sã cânte mai mult în România de-acum înainte, iar limba pe care se axeazã este româna. Ei au avut succes la noi încã din 2001, iar anul acesta vor veni la Stufstock, în Vama Veche, apoi vor avea un turneu în mai multe oraºe. În schimb, cei de la Alternosfera spun cã din toamnã vor cânta numai în englezã, ca sã scape definitiv de bãtaia de cap. ªi ei au avut ºi vor mai avea concerte în România, dar Marcel Bostan crede cã publicul de aici va aprecia mai mult varianta în limba englezã a muzicii lor. MUZICA AUTOHTONÃ. Gândul Mâþei ºi Alternosfera sunt formaþiile preferate de rockerii moldoveni, prima fiind foarte apreciatã de oameni din toate categoriile. Poate ºi datoritã sonoritãþii numelui pe care ºi l-au ales, aºa cum spunea chiar Nicu Þãrnã, vocalul trupei: "Denumirea e haioasã, e ciudatã. Spontan mi-a venit. La noi aºa se spunea la þarã: vorbeºti ca din gându’ mâþei, adicã vorbeºti aiurea". La noi ar fi fost, poate, "din puþu’ gândirii", din câte-am dedus. Dar cei ºase membri ai grupului nu sunt nici pe departe niºte amatori, aºa cum s-ar putea gândi cineva, pornind de la denumire. În anul 2007 se poate spune cã sunt câteva trupe rock moldoveneºti care pot trãi din muzicã, dar nu din vânzarea discurilor, ci din concerte, fie ele în aer liber sau în cluburi. Iar faptul cã au public în mai multe þãri îi ajutã foarte mult. În cãutarea caselor de discuri Una dintre marile probleme ale artiºtilor din Moldova este lipsa producþiei autohtone. "În Moldova avem doar distribuþie. Înregistrãm în România. Am avut douã contracte acolo, dar le-am reziliat, pentru cã nu au fost respectate. Acum suntem independenþi, dar din toamnã vrem sã semnãm un contract", ne-a spus Nicu Þãrnã. Cei de la Gândul Mâþei au cântat de la început, din 1996, în limba românã. Dar au compus ºi variante în limba rusã pentru aproape toate piesele lor, pentru publicul din Rusia ºi Ucraina. ªi cei de la Alternosfera au contracte cu producãtori din România. Pentru artiºtii din Moldova este totuºi foarte greu sã lucreze simultan în mai multe locuri. Cu studioul de înregistrãri într-o þarã, publicul împãrþit în mai multe þãri, iar piaþa de desfacere pentru discuri aproape inexistentã. ARTIªTI "Am învãþat împreunã la Academia de Artã. Chitaristul chiar a terminat chitara, toboºarul, tobele ºi aºa mai departe. Eu sunt actor. Mai fac radio ºi televiziune" Nicu Þãrnã - Gândul Mâþei CONCERTE "Aici ne descurcãm, pentru cã suntem cunoscuþi. Vin foarte mulþi la concerte de fiecare datã. Discuri nu vindem, pentru cã în Moldova încã nu existã piaþã" Nicu Þãrnã - Gândul Mâþei http://www.jurnalul.ro/articole/98428/rockerii-moldoveni-au-ramas-fara-cluburi _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 6:01 DEMONSTRAÞIE. Tânãrul Vadim e nelipsit din discoteca Delacãu la fiecare întâlnire a satului. Distracþiile palide ale basarabenilor Quote: Restricþii la Disco-n sat Când se lasã seara pe uliþele întunecate, cu pretenþii de drumuri naþionale, din Republica Moldova, tinerii ies din case în haine de sãrbãtoare ºi orbecãie pânã la Disco. Programul începe pe la 11:00. ªi oricât de greu le-ar fi, nu pot renunþa la una dintre puþinele distracþii... Asta am vãzut noi de fiecare datã când ne-am rãtãcit prin Moldova, cu harta-n braþe, fãcând imprudenþa de a întârzia prin satele republicii dupã ora nouã. Mare greºealã, pentru cã iluminatul public lipseºte cu desãvârºire. ªi e aºa o liniºte ºi-o beznã peste tot, cã oricum nu-þi dai seama dacã eºti în nord, în sud, în est sau în vest. Dar peste tot, când intri într-o localitate, dupã ora zece trebuie sã ai grijã sã eviþi cârdurile de fete ºi bãieþi care se duc la Disco. DISTRACÞIA. Curiozitatea ne-a trimis pe urmele lor. ªi-am vãzut cum se distreazã puºtimea din satul Delacãu, de pe malul Nistrului. "La noi toatã lumea merge seara la discotecã", ne-a lãmurit una dintre fetele de acolo. "Þine de la unsprezece la unu jumate". "Pãi cum? Aºa de puþin?" "Da. Aºa vrea patronu’." Adicã nea Mitea, pe care l-am cunoscut în aceeaºi searã, chiar la "locul faptei". Pe-ntuneric, între zidurile dãrãpãnate ale vechii discoteci "ctitorite" în perioada de glorie a URSS-ului. Care-i aparþine de zece ani. Tot el are grijã ºi de poluarea fonicã. Muzica nu se aude foarte tare, ca nu cumva sã deranjeze vecinii. Dacã nu eram duºi de mânã pânã acolo, nu gãseam discoteca, pentru cã nu se auzea nici muzica, nu se vedeau nici lumini. NEA MITEA, EDUCATORUL. Patronul discotecii ºi-a însuºit, din exces de spirit civic, rolul de educator al "bobocilor" din sat. "Lucrez aici de 20 de ani. Îi cunosc pe toþi. ªi ei mã iubesc pe mine. Pentru cã poate o datã n-are unu’ 2 lei ºi-l las sã intre. Mi-i dã a doua zi. Pe-aicea au trecut toþi", se lãudã proprietarul locului de distracþie al satului, imediat dupã ce am fãcut cunoºtinþã. Pe puºtii petrecãreþi îi costã 4 lei moldoveneºti intrarea la Disco. Cam mult pentru "confortul" pe care-l oferã "localul". Acolo n-au ce sã bea, pentru cã nu e bar. Unii mai vin cu sucul sau cu berea "la pachet". Chiar cu apã, ca sã nu moarã de sete. N-au voie sã fumeze "ca sã nu miroasã a fum când ajung acasã ºi sã nu se-nveþe rãu", cum ne-a explicat nea Mitea, mândru de realizãrile lui în materie de educaþie a satului. "Veneau pãrinþii ºi-mi spuneau cã fetele lor fumeazã ºi când ajung acasã miros tot numai a fum. ªi-atunci m-am gândit: ia sã nu-i mai las io înãuntru, cã aºa poate se lasã di tãt", se mai lãuda el, cu fruntea sus ºi piepu-nainte, la lumina leºinatã a unicului bec plasat în centrul sãlii de dans. "La unu jumate, gata! E ultima melodie ºi pleacã acasã", ne-a lãmurit tot el cum stã treaba cu programul. ªi peste cuvântul lui nu trece nimeni. El e ºefu’, el dicteazã, el centreazã, el dã cu capu’, cum s-ar spune pe la noi, în termeni pseudofotbalistici. Stând mai mult de vorbã, mi-am dat seama cã nea Mitea e un fel de hibrid între capitalist în devenire ºi comunist convins, paznic de discotecã sovieticã. Ar face afaceri, dar mai dulce-i plãcerea controlului absolut asupra copiilor care vin la Disco. Nu miºcã nimeni decât cum ºi cât vrea nea Mitea. Dacã "dezmãþul" e sub control, proprietarul discotecii pleacã acasã mai mulþumit decât dacã ar câºtiga mai mulþi bani. Cam 50-60 de lei pe noapte, când copiii sunt în vacanþã ºi e discoteca plinã. Programul prelungit pentru perioada verii e de patru zile pe sãptãmânã: miercuri, vineri, sâmbãtã ºi duminicã. Nea Mitea preferã varianta "prescurtatã" ºi nici nu-i trece prin cap sã vândã bãuturi ºi þigãri la bar minorilor sau sã sã aibã pe conºtiinþã ridurile lor din viitor, din cauza nopþilor nedormite. VADIM, IDOLUL MINORILOR. La Disco Delacãu, între zidurile scorojite, cu fragmente de geamuri, dupã grilajele ruginite de la ferestre ºi la lumina unui singur bec stingher, aºezat în centrul încãperii, în dreptul unui glob din bucãþi de oglindã care se roteºte asigurând o firavã atmosferã de club, l-am cunoscut pe tânãrul aproape MC, Vadim. El e sufletul petrecerii de fiecare datã. "Vino repede, cã urmeazã breakdance", mi-a spus extaziatã o fatã, încercând sã mã smulgã de la locul pe care mi-l gãsisem la geam. Pentru cã doar pervazul putea servi drept scaun în toatã clãdirea. Am vãzut dupã câteva minute de ce era atât de agitatã. Toþi petrecãreþii s-au strâns instantaneu într-un cerc impenetrabil. Dacã nu eºti "pe fazã" pierzi "cireaºa de pe tort". Pentru cã în interiorul cercului, Vadim chiar face demonstraþii excelente de breakdance. În þipetele extaziate ale puºtimii, aplauze ºi þopãieli ale fetelor din cercul compact, tânãrul Vadim aratã de fiecare datã ce "scheme" noi a mai exersat ºi-i umple de invidie pe bãieþii din sat. Care, totuºi, îl apreciazã. Unii chiar încearcã sã-l imite, dar nu le iese. "N-am timp sã exersez, pentru cã sunt mai mult pe la ºcoalã, la Colegiul Medical. O datã sau de douã ori pe sãptãmânã, dacã reuºesc", a-ncercat sã se scuze, fãrã motive, în faþa noastrã, dupã prima "reprezentaþie". Are 18 ani, munceºte ºi la grãdinã, meºtereºte ºi prin casã, se duce ºi la ºcoalã, dar rãmâne ºi cel mai bun dansator din sat. S-a obiºnuit cu aplauzele, strigãtele ºi þopãielile consãtenilor lui, dar nu se aºteaptã la nimic spectaculos de la viitor. Se gândeºte cã va rãmâne doar o vedetã localã, ca mulþi alþi tineri foarte talentaþi ºi fãrã perspective pe care-i are Basarabia. Atunci când viseazã cu ochii deschiºi, Vadim Iordan sperã sã-l gãseascã cineva, sã se facã remarcat ºi dincolo de "graniþele" Delacãului. TRIMIªI LA CULCARE. Dupã cea de-a doua reprezentaþie a tânãrului ºi talentatului Vadim, nea Mitea a fãcut un semn autoritar "DJ-ilor" de lângã vechea combinã muzicalã, care verificau "playlist-ul" scris pe o coalã de hârtie A4. Îi anunþa cã venise vremea "stingerii". "Dupã asta mai cântã o melodie ºi gata!", a venit sã-mi spunã satisfãcut. Le-a dat totuºi un "bonus", încã trei sferturi din altã melodie, înainte de închidere. Aºa cã puºtii au plecat mai mult decât mulþumiþi, pentru programul prelungit cu douã minute. ªi ne-am convins cã ºtiu foarte bine ce au de fãcut ºi cã nu încalcã regulile, pentru cã dupã încã 5 minute nu mai era nici unul în zonã. Muzica opritã, toate luminile stinse. Uliþele satului, pustii. Foarte multe stele pe cerul senin, liniºte deplinã ºi toatã lumea la somn! La "unu jumate", când se sting luminile toate. FÃRà ÞIGÃRI! "Veneau pãrinþii ºi-mi spuneau cã fetele lor fumeazã ºi când ajung acasã miros tot numai a fum. ªi-atunci m-am gândit: ia sã nu-i mai las io înãuntru, cã aºa poate se lasã di tãt. Lucrez aici de 20 de ani. Îi cunosc pe toþi. ªi ei mã iubesc pe mine. Pentru cã poate o datã n-are unu’ 2 lei ºi-l las sã intre. Mi-i dã a doua zi. Pe-aicea au trecut toþi" Nea Mitea, patronul discotecii http://www.jurnalul.ro/articole/98419/distractiile-palide-ale-basarabenilor _________________   basaru Admin Age : 23 Joined : 04 Sep 2006 Posts : 1284 Localisation : Romania Joburi/Hobby : Economics Subject: Re: Caravana Jurnalul Naþional 2007   Thu 2 Aug 2007 - 6:11 LIBERALI. Igor Klipi, între doi colegi din Partidul Social Liberal. Comuniºtii, cei mai bogaþi din Moldova Quote: Deputatul Igor Klipi este secretarul general al Partidului Social Liberal din Moldova. Cu studii la Bucureºti ºi în vestul Europei, el e considerat un tânãr politician pro-România pragmatic, care nu se preteazã la plânsete patriotice inutile. Am încercat sã radiografiem cu dânsul ce se petrece prin lumea politicã din Moldova ex-sovieticã. * Jurnalul Naþional: În Moldova, curentele ideologice nu par sã se reflecte exact în denumirile partidelor, mi se pare o amestecãturã. Dumneavoastrã sunteþi chiar liberali? Igor Klipi: Cred cã da. La noi, denumirea este justificatã ºi prin apartenenþa la Internaþionala Liberalã. Eu personal chiar mã consider un liberal. Numai cã, aºa cum aþi spus, în Moldova titulatura unui partid nu prea reflectã realitatea. * M-aþi ajutat sã vã pun o altã întrebare. Cât de comuniºti sunt comuniºtii? Mai au ei vreo treabã cu marxism-leninismul sau sunt, aºa cum mi se par, o structurã de clan, un grup de interese, cum îi place sã zicã lui Traian Bãsescu? Singura lor legãturã cu comunismul e cã sunt oameni care vin din trecut, foºti activiºti ai PCUS. Doctrina e doar un paravan la ei, ceva demagogic. Ei sunt cei mai bogaþi oameni din Moldova. Au o structurã jumãtate mafioticã, jumãtate politicã. Utilizeazã instituþiile democratice în cel mai cinic ºi pervers mod, ca sã poatã manevra pârghiile puterii. Îi unesc mari interese financiare, nu afinitãþi teoretice ºi ideologice. Sunt foarte pragmatice ºi s-au prins cã pot miza pe anumite nostalgii ºi retarduri politico-sociale ale oamenilor de rând. Oamenii preºedintelui * Orice ºef de stat care nu e doar decorativ are în spatele lui un aparat. Cine-s oamenii din spatele lui Voronin? Sunt pe deoparte unii foarte conformiºti, dublaþi de niºte lingãi ºmecheri. Din ultima categorie fac parte ºi unii oameni tineri, oarecum pregãtiþi, dar care au mari probleme de ordin moral ºi psihic, îi intereseazã doar sã aibã o funcþie care sã le dea oportunitãþi de afaceri. Voronin cinicul * Ei îl sfãtuiesc pe Voronin sã se dea când un proeuropean, când nostalgic al URSS, apropiat de Moscova? ªi Voronin în sine e un cinic, el personal face jocul ãsta. Pe moment, când a zis cã e proeuropean, ºi-a atins niºte scopuri. A avut un mesaj extern care l-a fãcut sã fie acceptat. Totuºi, nu cred cã era cineva sigur de sinceritatea lui. * Alegerile locale de la Chiºinãu reflectã o schimbare de mentalitate? Dorin Chirtoacã e tânãr, ºcolit în Occident. Da ºi nu. Problema e teribil e complicatã. Alegerile locale nu au fost atât pro-Europa sau, la Chiºinãu, pro-Chirtoacã, ci antisistem. Lumea s-a cam sãturat de Voronin ºi ai sãi. În cazul lui Dorin Chirtoacã, acesta a fost susþinut masiv ºi de voturile proromâneºti, dar ºi de alte forþe politice ºi interese. Mi-e fricã sã nu fie, global, alt eºec, sã nu iasã pe val în locul comuniºtilor unii chiar mai proruºi decât ei. În 2005, Voronin a fãcut pe europeanul, dar pânã acum a mers tot înspre Rusia. Mi-e sã nu se repete scenariul în 2009. Pe de altã parte, cred cã Dorin Chirtoacã o sã aibã mari probleme. Are în spate un partid mic, nu prea are consilieri ºi guvernul comunist îl poate bloca tãindu-i pur ºi simplu bugetul oraºului. Dacã nu mai subvenþioneazã energia ºi apa în oraº îl sufocã. Mi-e fricã, noi am mers din rãu în mai rãu, de la o alegere la alta, de la agrarieni pânã la actualii comuniºti. * Are acum Voronin un competitor serios, care sã-l facã zob în 2009? Iurie Roºca ºi Oleg Serebrian, ºefii FPCD ºi PSL, ºi-au tocit imaginea prin colaborarea din 4 aprilie 2005 cu comuniºtii. Atunci gestul partidelor noastre a fost salutat discret ºi de occidentali, ºi de proeuropeni, ne-au spus un fel de "Bravo, bãieþi". Numai cã ruºii au îmceput imediat o campanie de recupare a poziþiilor, în timp ce aliaþii noºtri externi s-au mãrginit sã fie observatori, sã-i lase pe Voronin ºi pe ruºi sã facã ce vor. Voronin e acum, dupã locale, destul de speriat. Cred cã o sã înceapã o campanie durã, sã-l facã pe Chirtoacã ºi pe toþi cei de la dreapta fasciºti, naþionaliºti etc. O sã încerce sã-i coaguleze pe comuniºti, nostalgici, rusofoni ºi alþi minoritari ºi sã-i sperie cu fascismul ºi limba românã, sã facã sã aparã douã blocuri politice care sã se batã în jurul unor treburi inutile. De fapt, problema e alta. Republica Moldova e un stat falimentar, creat pe baze artificiale, care nu are cum sã se autogestioneze. Moldoveniºti * Curentul moldovenist, cu aºa-numita limbã moldoveneascã, poate sã þinã? Existã naþionalism local, care poate avea efecte politice? Nu ºtiu ce sã vã zic. În Transnistria, unde de 15 ani le bagã asta în cap, da. Aici, la Chiºinãu, a început mai puternic abia în ultimii doi ani. Marea problemã e cã nu avem de nici un fel elite intelectuale. Sunt unii în formare, dar sunt cam sceptic. În timp ce în Georgia sau Ucraina tinerii intelectuali, de formaþie europeanã sau americanã, au intrat în parlament, au fãcut politicã ºi reforme, la noi, aºa-numiþii oengiºti stau ºi fac analize, expertize ºi altele, dar nu se implicã direct. Noi am încercat sã-i coagulãm în partid, dar nu am reuºit prea mult. Noi nu avem nici societate civilã formatã, tinerii se þin deoparte de politicã sau pleacã. Nu avem nici partide politice, nici asociaþii civice, care sã supravieþuiascã douã-trei luni fãrã finanþare guvernamentalã sau externã. * În Gãgãuzia a fost ales un baºkan care spune cã e anticomunist. E aºa? Da, e anticomunist, dar e prorus, aºa a vrut mesajul în campanie. Mi-e sã nu se întâmple la nivelul întregii Moldove ca în Gãgãuzia. La locale, partidul ruºilor, Patria Rodina, nu a fãcut campanie la Chiºinãu de teamã sã nu iasã oamenii lor la vot în favoarea candidatului comunist. Cred cã ruºii îl cam lasã din braþe pe Voronin, dar au alte soluþii. Din pãcate, România nu are o strategie coerentã ºi clarã în Moldova, sã contracareze ruºii. * Cum adicã? S-a investit în tot felul de aiureli. Tineri cu care am fost coleg la SNSPA la Bucureºti sunt acum capi ai PCM, cu toate cã au studiat pe banii României. Diverºi politicieni proromâni umblã doar cu mâna-ntinsã, iau bani ºi nu fac nimic. Au luat bani mulþi de la Bucureºti o mulþime de publicaþii care doar s-au certat ºi anihilat reciproc. E inadmisibil ca dupã 15 ani sã nu existe o formaþiune politicã proromâneascã importantã, când ai 80% potenþiali proromâni. Trebuie o strategie bunã, care acum nu poate veni din partea clasei politice moldoveneºti. * Smirnov nu ºi-a luat-o în cap? Nu a devenit prea mafiot chiar ºi pentru ruºi? Dacã vor îl schimbã, numai cã nu vãd ce interes ar avea. Ei controleazã tot acolo. Firma Sheriff, care controleazã tot acolo, nu e a lui Smirnov, ci el e al firmei. El e numai un paravan. Pe cine sã punã în locul lui, pe Antiufeev? http://www.jurnalul.ro/articole/98420/comunistii-cei-mai-bogati-din-moldova _________________   Caravana Jurnalul Naþional 2007     Page 4 of 6 Goto page :   1, 2, 3, 4, 5, 6   Permissions of this forum: You cannot reply to topics in this forum Basarabia Forum :: Social :: Societate Basarabia Forum :: Social :: Societate Create forum | © phpbb | Free forum support | Statistics | Report an abuse | Create your free blog