atacurile raider în economia moldovenească

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Beauty la data de Mier 2 Mai 2012 - 20:00

atacurile raider în economia moldovenească

_________________
Don't f*** with me...

Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2269
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Beauty la data de Mier 2 Mai 2012 - 20:00

2011

Atacurile raider. Concluziile Comisiei Economie, Buget si Finante
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

I
Conform art. 1 alin (1) al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare, CNPF este o autoritate publică autonomă, responsabilă față de Parlament, care reglementează și autorizează activitatea participanților la piața financiară nebancară, precum și supraveghează respectarea legislației de către ei. În acest scop, Comisia Națională este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicție, de intervenție, de control și de sancționare disciplinară și administrativă, în limitele stabilite de legislație.
CNPF conform prevederilor art.9 lit.n) din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, este în drept să monitorizeze circulația valorilor mobiliare în țară.
Monitorizarea tranzacțiilor extrabursiere are loc în baza dărilor de seamă zilnice prezentate la CNPF de către registratorii independenți, DeNVM emitenții care țin registrul deținătorilor de valori mobiliare de sine stătător în conformitate cu prevederile pct.9 alin.(1), pct.12 alin.(1) și pct.14 alin.(1) din Instrucțiunea cu privire la conținutul, modul de întocmire, prezentare și publicare a dărilor de seamă specializate ale participanților profesioniști la piața valorilor mobiliare, aprobată prin Hotărîrea CNPF nr.60/12 din 24.12.2009 (în continuare - Instrucțiune).
În temeiul pct.28 alin.(4) și pct.31 din Instrucțiune, dările de seamă zilnice urmează a fi prezentate pe purtători de hîrtie – în fiecare zi pentru ziua precedentă, în forma electronică – în fiecare zi pentru ziua dată pînă la ora 18:00, prin introducerea în Sistemul de Management Informațional al CNPF sau prin intermediul poștei electronice în format Microsoft Excel, respectîndu-se forma de completare conform Instrucțiunii. Darea de seamă în format electronic trebuie să fie identică cu cea pe suport de hîrtie. Pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă CNPF de către participanții profesioniști la piața financiară nebancară a dărilor de seamă stabilite de legislație și/sau prezentarea acestora în volum incomplet sau conținînd informații neveridice, se aplică procedura de tragere la răspundere contravențională conform prevederilor art.303 din Codul contravențional al Republicii Moldova.
Astfel, putem constata că pînă la 30 iulie 2011, pe piața valorilor mobiliare au avut loc o serie de tranzacții dubioase, executate cu rapiditate maximă, cu implicarea companiilor off-shore, în urma cărora au fost transferate volume semnificative de valori mobiliare a unei sau altei instituții financiare, raportate CNPF de participanții pieței. Realizînd dreptul de monitorizare a circulației valorilor mobiliare conform art. 9 lit (n), CNPF nu s-a autosesizat privind necesitatea verificării tranzacțiilor cu participarea companiilor din zonele off-shore sau nerezidenți, deoarece ascestea s-au efectuat în baza unor decizii judecătorești.
Cele relatate denotă lipsa responsabilității CNPF și încălcarea prevederilor art. 3 al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare, care stipulează că printre obiectivele de bază ale CNPF este și „asigurarea siguranței sectorului financiar nebancar”. Or, în momentul în care este posibilă fraudarea acțiunilor oricărei instituții, siguranța pieței valorilor mobiliare, si deci, încrederea în aceasta, este redusa la zero, fiind imposibilă realizarea unui alt obiectiv al CNPF și anume dezvoltarea sectorului financiar nebancar.
În situația creată Comisia economie, buget, finanțe nu se poate expune referitor la circumstanțele în care a acționat CNPF privind constatarea sau ignorarea tranzacțiilor dubioase în cadrul examinării dărilor de seamă corespunzătoare si a modului in care monitorizarea circulației valorilor mobiliare este efectuată. Circumstanțele urmează să le determine organele abilitate de drept.

II
Sesizarea privind tranzacțiile dubioase de deposedare a proprietății au parvenit la data de 29 iulie 2011 la adresa membrilor Comitetului Național de Stabilitate Financiară din partea reprezentanților legali ai victimelor, și nu din partea CNPF în calitate de institutie a statului cu drept unic de reglementare, control si sanctionare, ce „supraveghează respectarea legislației” pe piața valorilor mobiliare conform art.1 al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare.
Pe data de 30 iulie 2011 a avut loc prima ședință a Comitetului Național de Stablitate Financiară, unde s-a discutat situatia de pe piata de capital, in baza declaratiei reprezentanților victimelor (actionarilor BC „ Moldova Agroinbank” SA). Chiar dacă subiectul disctutat viza direct domeniul de activitate al CNPF, conducerea institutiei n-a prezentat informații privind obiectul discutat și tranzacțiile similare in cazul altor banci, înregistrate anterior, ceea ce contravine prevederilor art.8 lit (b) al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare, care stipulează concret și atribuția CNPF privind exercitrea prerogativelor legale privind reglementarea și supravegherea pieței financiare nebancare, inclusiv monitorizarea permanenta a acesteia.

III
La data de 30 iulie 2011 în cadrul ședinței Comitetului Național de Stabilitate Financiară (dedicată, în mare parte, situației particulare a BC „ Moldova Agroindbank” SA – dat fiind că alte cazuri nu au fost aduse la cunostința membrilor Comitetului, precum este indicat mai sus) s-a convenit, că fiecare instituție in limitele competentei sale va acționa promt, pentru a stopa imediat tranzacțiile cu acțiunile fraudate ale BC „Moldova Agroindbank”SA , in particular, ceea ce implică și intensificarea supravegherii și monitorizării de rutina a pieței pentru prevenirea unor posibile operațiuni similare pe viitor. Deși gravitatea situației și consecințele nefaste ale acesteia s-au punctat explicit, totusi luni, 01 august 2011, Comisia economie, buget și finanțe a depistat că CNPF, nu a acționat operativ după cum s-a agreat. Reactia intarziata a fost motivată prin lipsa informațiilor suficiente pentru a întreprinde anumite acțiuni, chiar dacă în atribuțiile CNPF intră supravegherea pieței valorilor mobiliare ceea ce inseamnă că informația cea mai amplă se gasește anume la CNPF.În efect, CNPF, din motive de neințeles, emite Ordonanța cu întîrziere de o saptămînă.
Comisia economie, buget și finanțe a stabilit, că CNPF a dat dovadă de incapacitate de acțiune, sau, și mai grav, inacțiune, astfel fiind încălcate prevederile art. 3 al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare privind obiectivul de bază al CNPF „protejarea drepturilor parcipanților la piața financiară nebancară”, deoarece prin acțiuni întîrziate CNPF a expus participanții pieței riscului pierderii proprietății, care s-a si materializat in cateva cazuri.
S-a constatat că în perioada 1august -5 august 2011, actionarii, victime ale tranzacțiilor dubioase, solicitau insistent intervenția operativă a CNPF în scopul suspendării tranzacțiilor dubioase în conformiate cu prevederile art. 9 lit (h) al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare, care prevede că în scopul protejării drepturilor investitorilor și ale publicului larg și în cazul încălcării legislației privind valorile mobiliare, CNPF are dreptul să suspende amplasarea valorilor mobiliare și circulația lor la bursa de valori și pe piața extrabursieră, clearingul și decontările la tranzacții, pînă la clarificarea situației.
CNPF a adoptat prima sa Ordonanță doar în data de 5 august 2011, cînd procesul de deposedare a proprietarilor de acțiuni, practic, s-a epuizat, pentru finisarea atacului ramînînd doar un singur pas. Ca urmare, deciziile CNPF se adoptau cu întîrziere suficientă, pentru a permite persoanelor interesate să întreprindă acțiunile planificate pentru continuarea tranzacțiilor începute. Este necesar ca organele de drept să stabilească, dacă acțiunile conducerii CNPF, sunt determinate de factori suficient de convingatori, de incompetența acesteia, sau de rea- credință.

IV
Comisia economie, buget și finanțe a stabilit, ca 4 din cele 5 cazuri de deposedare au fost realizate pe piata extrabursieră, sector mai puțin sigur din punctul de vedere al onorării obligațiunilor în tranzacții, cu o transparență redusă (publicul larg este informat privind tranzacțiile extrabursiere săptămînal prin publicare în ziarul „Capital - Market”…). Deși CNPF în baza dărilor de seamă zilnice ale registratorilor independenți, deținătorilor nominali ai valorilor mobiliare și DNVM au posibilitatea de a interveni operativ pe piață, Comisia economie, buget și finanțe consideră că mecanismele de raportare și verificare a tranzacțiilor extrabursiere practicate, n-au permis CNPF realizarea atribuțiilor privind supravegherea pieței (art. 8 lit (b) din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, ceea ce a condiționat înregistrarea fără suspiciuni a tranzacțiilor dubioase.

V
Comisia economie, buget și finanțe a stabilit, că legislația prevedea la data evenimetelor, și prevede și acum, restricții clare. Astfel dispoziția de transmitere a valorilor mobiliare, conține o rubrică unde operatorul de pe piață, trebuie să indice expres, daca volumul tranzacției depaseste 5% din valorile mobiliare ale emitentului. În cazul în care acest prag este depașit, se solicită permisiunea BNM. Comisia a constatat că în cazul unor operațiuni cu valori mobiliare ale unei banci, obținerea permisiunui poate dura și jumatate de an, iar solicitantul trebuie să întrunească criteriile de integritate și transparență stabilite de BNM.
În plus, legislația prevedea la data evenimetelor, și prevede și acum, că companiile off-shore nu pot deține mai mult de 5% într-o bancă. La moment nu există mecanisme implementate de către CNPF, de a se asigura că, atunci când un off-shore cumpără măcar 1 acțiune într-o bancă, "nișa" de 5% nu este deja "ocupată" de alte companii off-shore. Era sarcina executorilor judecătorești și a participanților profesioniști la piața financiară să se asigură de respectarea necondiționată a acestei restricții.
În concluzie, actele CNPF, care constituie legislația secundară în materie de tranzacționare a acțiunilor nu sunt suficient de clare și nu implementează mecanisme care ar duce la aplicarea eficientă a restricțiilor prevăzute de Legea instituțiilor financiare față de achiziționarea de acțiuni în bănci.

VI
Comisia economie, buget și finanțe a stabilit că CNPF nu dispune nici de un mecanism de depistare și contracarare a operațiunilor dubioase, similar celui creat pentru prevenirea spalării de bani și finanțării terorismului. Chiar dacă, conform informației prezentate de însăși CNPF, deci disponibile acestei instituții, fenomenul de raider, din pacate este frecvent in Republica Moldova, CNPF, nu a găsit de cuviință pînă în prezent să pună în aplicatie un mecanism de depistare și prevenire a operațiunilor dubioase. Iar la solicitarea Comisiei economie, buget și finanțe de a oferi informații, privind mecanismele de contracarare a operațiunilor dubioase, CNPF, s-a axat, doar pe mecanismul creat de CCCEC, în cea ce privește contracararea spălării de bani si finanțarea terorismului– mecanism ce are o relevantă și aplicabilitate minimă in asemenea cazuri, utilitatea lui fiind una diferită de atacurile raider.

VII
Comisia economie, buget și finanțe ia act despre existența Recomandărilor CNPF privind aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară (nr. 63/5 din 25.12.2007). Dacă aceste recomadări ar fi implementate textual de participanții profesioniști, s-ar fi evitat situațiile când ei devin instrumente în efectuarea tranzacțiilor dubioase. Nu este clară măsura în care CNPF a asigurat executarea de către toți participanții profesioniști a Recomandărilor respective și a legislației privind combatarea spălării banilor și finanțării terorismului.

VIII
Comisia economie, buget și finanțe constată cu ingrijorare, ca CNPF nu a considerat necesar să se autosesize pe marginea acestor cazuri. Nu a considerat necesară organizarea contralelor complexe la operatorii pe piata, implicati in operatiile dubioase. De asemenea, CNPF nu a comunicat cu instituțiile statului, competențele cărora trebuiau mobilizate prompt intru contracararea fenomenului. CNPF a așteptat să fie convinsă despre faptul că au loc ilegalități și nu a luat o inițiativă agresivă de a stabili natura adervată a tranzacțiilor. Lucru care a transmis un mesaj foarte negativ pieței, că se poate acționa oricum, deoace nimic nu se va intampla cu ei.

IX
Comisia economie, buget și finanțe este foarte sceptică în privința capacității sau dorinței CNPF de a monitoriza și de a supraveghea piața valorilor mobiliare. Iar ultimele evenimente arată clar că în situații, cînd este necesar de acționat promt - CNPF sub diverse pretexte întîrzie cu deciziile, lucru care a permis realizarea mai multor operații dubioase.

Comisia economie, buget și finanțe recomandă Parlamentului:
- sa ia atitudine foarte clară in privința activității CNPF si conducerii sale. Acest lucru este necesar, pentru consolidarea capacității CNPF de a monitoriza si supraveghea piata si a reduce la minim, posibilitatea unor operatiuni dubioase cu valori mobiliare pe viitor.

_________________
Don't f*** with me...

Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2269
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Beauty la data de Mier 2 Mai 2012 - 20:02

cazul Moldova Agroindbank

_________________
Don't f*** with me...

Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2269
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Beauty la data de Mier 2 Mai 2012 - 20:05

cazul Banca de Economii

Raider asupra Băncii de Economii (Investigație)

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Jurnal.md a intrat în posesia unei investigații, autorii căreia încearcă să demonstreze că prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, ar sta in spatele atacului raider asupra Băncii de Economii. Potrivit lor, acesta a actionat prin intermediul companiei Lectom LTD (Marea Britanie). Firma respectivă a intrat in posesia acțiunilor prin intermediul companiei RIETEL LIMTED (Noua Zeelanda) in baza unei hotarari a judecatoriei Causeni, care ulterior a fost anulată.

Autorii au solicitat anonimatul, dar susțin că studiul lor coincide cu informațiile pe care le deține și premierul Vlad Filat despre atacul asupra Băncii de Economii.

Scurt istoric al recentelor schimbări în structura acționarilor.

Pentru a înțelege esența conflictului dintre unii acționari ai Băncii de Economii și acționarul majoritar – statul, reprezentat de Ministerul Finanțelor, trebuie să vedem de unde a apărut problema. Sau mai bine spus, de unde au apărut acționarii și cine sunt ei. De fapt, esența așa zisului conflict este anume asta – lipsa de claritate privind intențiile noilor acționari. Există suficiente motive, însă, pentru a crede că intențiile nu sunt de bună credință.

Schema de mai jos reprezintă grafic mișcarea pachetului de 18,541% acțiuni ale Băncii de Economii în ultimele aproape 12 luni:

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea aceasta imagine]

Din luna iunie a anului trecut 18,54% din acțiunile Băncii de Economii au fost transferate de cinci ori de la un acționar la altul prin intermediul încheierilor judecătoriilor, inclusiv a judecătoriilor economice. În iunie 2012, SRL Minerva deținea 9,997% din acțiunile BEM, SRL Zilena Com – 6,408, iar DNVM – 2,136%.

În 16 iunie, conform Ordonanței Judecătoriei Căușeni, acțiunile aparținând SRL Minerva și SRL Zilena Com (în total 16,406%) sunt transmise unei oarecare Rietel Limited din Noua Zeelandă.

Ulterior, în 5 august 2011, cele 2,136% din acțiunile DNVM sunt transmise către același Rietel Limited.

Cu viteza luminii, în 9 august, 2011, 16,406% ale Rietel Limited acaparate în 16 iunie sunt transferate către un nou proprietar – Lectom Ltd, în baza unei noi Încheieri ai Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. 2,136% acțiuni încă rămâneau la Rietel Limited.

Este clar că operațiunea de transferare de la un proprietar la altul prin intermediul a câteva companii intermediare, era în derulare. Un lucru, însă, i-a determinat să sisteze toate activitățile.

În exact acea perioadă, august 2011, scandalul atacurilor raider din Moldova Agroindbank a atras atenția practic a tuturor instituțiilor statului. Acționarii Moldova Agroindbank au sesizat autoritățile, dar și instituțiile europene referitor la ce se întâmpla. Unele instituții ale statului, în special Banca Națională a Moldovei, dar și Comisia Națională a Pieței Financiare, își demonstrau ineficiența iar prin asta complicitatea cu atacatorii MAIB, respectiv un caz similar în paralel era prea periculos. Operațiunea cu Banca de Economii, deși nefinalizată, este stopată, la sugestia unor membri ai acestor instituții, fără suportul cărora niciun pas în orice direcție nu ar fi posibil.

Deși, cel mai probabil, arhitectura inițială a schemei era alta, aceasta suferă modificări și se decide de a finisa tot într-un singur pas, oricât de suspicios nu ar fi asta. Pasul final este făcut în datele 5 și 7 martie 2012. 18,541%, aparținând la două companii diferite, sunt divizate, ca în farmacie, în pachete absolut egale a câte 4,635% (toate sub 5%) și atribuite, prin Ordonanțele Judecătoriei Economice de Circumscripție, către patru companii cu reședința în Moscova. Cel mai interesant proces este cel, conform căruia două pachete de la două companii sunt atribuite unei singure companii – Energoremservis, pachetul final constituind exact 4,635%.

Elementele indispensabile în aceste transferuri sunt, ca totdeauna, centrate în jurul coruptibilității sistemului:

1. Toate transferurile sunt făcute utilizând sistemul judiciar. Este evident că aceste operațiuni se folosesc din plin nu atât de lacunele din legislație, cât de judecătorii corupți. Judecătorii corupți, la rândul lor, au atât acoperire politică, cât și protectori din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv își permit să emită orice hotărâre, buna majoritate a lor fiind pe de-a dreptul ilegale. Spre exemplu, conform legislației în vigoare, hotărârile Comisiei Naționale a Pieței Financiare nu pot fi atacate în judecată, la fel ca și avizele Băncii Naționale a Moldovei, care nu pot fi anulate prin judecată. Așa prevede expres legislația. Necătând la asta, atacatorii se adresează în judecată, iar aceasta, până în seară, le eliberează o hotărâre pe cât de ilegală, pe atât de convenabilă lor.

2. Un următor element-cheie aici constituie, de asemenea, utilizarea executorilor judecătorești „de încredere”, care acționează împotriva legii, executând rapid și conștient o hotărâre ilegală. Totdeauna există o zi-două pentru executarea oricărei hotărâri a judecății, iar în cazul unei hotărâri vădit ilegale, un executor judecătoresc de bună credință va găsi motive de a întârzia pe cât de posibil executarea. În cazul dat, hotărârile sunt executate expres, în termen de jumate de zi până la o zi de la pronunțarea sentinței judecății. Pentru aceasta executorii judecătorești sunt remunerați legal și din plin. De exemplu, pentru transferarea a patru pachete de acțiuni către companiile rusești în martie 2012 a fost utilizat un singur executor – Anatolie Chihai. Conform unor zvonuri, acesta a încasat, absolut legal, două milioane lei. Licența lui Chihai a fost retrasă printr-un ordin al Ministrului Justiției. Este însă, foarte probabil ca aceasta să fie restabilită. Prin hotărâre de judecată.

3. Operațiunea ar fi fost imposibilă fără complicitatea unor membri ai Comisiei Naționale a Piețelor Financiare. În noiembrie anul trecut, după cum se știe, Mihai Ciubotaru a fost forțat să își dea demisia de la șefia CNPF. După cum se vede, cazul Moldova Agroindbank, nu este unicul său păcat. Comisia Națională a Pieței Financiare este o verigă strategică ce ar trebui să disciplineze și să penalizeze expres toți actorii implicați în efectuarea tranzacțiilor cu acțiuni (registratori, depozitari), să blocheze imediat orice tranzacție dubioasă prin ordonanțele sale. În cazul nostru, publicarea hotărârii CNPF din data de 6 aprilie 2012 de a retrage licența registratorului „Registru-F”, a fost întârziată la maximum, oferind părții opuse suficient timp pentru a ataca în judecată publicarea și de a interzice CNPF să publice o hotărâre pe care are dreptul să o primească. Merită aici de amintit că Mihai Ciubotaru în noiembrie anul trecut și-a dat demisia din postul de Președinte a CNPF, rămânând, însă, membru și continuându-și activitatea.

4. Efectivitatea operațiunii ar fi fost nulă dacă registratorul care deservește Banca de Economii ar fi lucrat în interesul clientului său – a Băncii de Economii. Nici un transfer de acțiuni nu este definitivat până când registratorul nu efectuează fizic această înregistrare în registru. Nu este niciun secret că, „Registrul-F”, registratorul protejat de către CNPF, la care se deservește Banca de Economii, este afiliat, de faptu, lui Veaceslav Platon. În portofoliul „Registru-F” există o mulțime de cazuri similare, cum ar fi același Carmez, Regia Transport Electric, VictoriaBank și Moldova Agroindbank.

5. Un ultim element este, însă, complicitatea tăcită a Băncii Naționale a Moldovei. Banca Națională a Moldovei este în stare să anuleze orice tranzacție, să oblige un acționar să-și vândă în termen restrâns acțiunile dintr-o bancă sau alta, să aprobe sau să respingă membrii consiliilor de administrare. În schimb, Banca Națională a Moldovei deja timp de câteva luni refuză să aprobe membrii consiliului Băncii de Economii propuși de stat, astfel încât statul să fie în stare să-și asigure interesele.

Interesele din jurul Băncii de Economii

Începând cu luna februarie, unii acționari minoritari ai Băncii de Economii răspândesc zvonul fals despre falimentarea acestei bănci de către stat. Este straniu de imaginat cum anume ar oricine din falimentul Băncii de Economii. În special care este interesul statului de a falimenta această bancă.

Banca de Economii deține o bună parte din depozitele populației. Majoritatea depozitelor sunt economii ale oamenilor cu venituri modeste, inclusiv pensionari. O eventuală falimentare a Băncii de Economii, deci, se transformă automat într-o problemă socială. Dat fiind că aceasta este o proprietate a statului (56% din acțiuni) și dat fiind că aici sunt banii unei bune părți a populației, indiferent de situația din interiorul Băncii de Economii, cât de gravă nu ar fi aceasta, statul totdeauna va găsi bani pentru a susține această bancă, pentru a proteja investițiile populației. Falimentarea Băncii de Economii este un scenariu inimaginabil pentru orice demnitar din oricare din guvernele ce s-au perindat la conducerea Republicii Moldova.

Acest lucru, faptul că statul niciodată nu va permite falimentarea Băncii de Economii, a devenit tot mai clar pentru unele grupuri de antreprenori care au și găsit formula cum să profite din poziția de acționari minoritari din care sunt. Atâta timp cât statul ar pompa bani în BEM (și statul, cum e spus mai sus, va continua să susțină BEM cu toată forța ce o are), atâta timp BEM poate fi utilizată fără a atrage nicio atenție gestiunii riscurilor, stabilității și competitivității băncii.

Cine, însă, ar putea să profite din slăbirea poziției Băncii de Economii? Doar câteva părți ale aceluiași scenariu:

1. Odată cu scăderea poziției BEM, aceasta poate fi vândută la un preț mult mai jos. În cazul în care cineva dorește să-și consolideze poziția în sistemul bancar, achiziționând Banca de Economii, în același timp nedorind să cheltuie prea mult, atunci poziția băncii trebuie înrăutățită simțitor. Se depun eforturi semnificative în această direcție, dat fiind că, într-adevăr, activele BEM sunt în descreștere. În creștere permanentă sunt, însă, activele VictoriaBank.

2. În timp ce planurile legate de o perspectivă mai îndelungată de preluare a Băncii de Economii prin abordarea de mai sus, există și instituția bancară care are de profitat imediat, în prezent, din slăbirea voită a Băncii de Economii. În timp ce activele Băncii de Economii sunt în descreștere, o altă bancă îi ia locul. Este vorba, din nou, despre VictoriaBank. Instituții de stat, ministere întregi, își închid conturile din Banca de Economii și trec la deservire la VictoriaBank. Cui aparține Victoriabank știe deja toată lumea, iar un conglomerat dintre VictoriaBank și Banca de Economii având un centru unic de comandament este pe de-a dreptul periculos pentru stabilitatea și securitatea financiară a țării, oferind posibilități nelimitate în manipularea valutei naționale, a ratei dobânzii la credite și depozite, efectiv monopolizând toate fluxurile financiare din țară.

3. O a treia componentă a strategiei, și cea mai importantă, este metoda. Grigore Gacighevici, președintele prezent al Băncii de Economii, utilizează BEM ca pe un portmoneu personal, dând credite nocive, chiar și către firme-fantomă, fiind conștient că acestea nu vor fi niciodată întoarse. Asta, în pofida administrării speciale a Băncii Naționale a Moldovei, sub care se află Banca de Economii. Conform acesteia, președintele BEM nu are dreptul să acorde fără aprobarea Consiliului de Administrare credite în sumă mai mare de 2,5% din capitalul social al Băncii. Această regulă este, însă, încălcată insistent de către Gacichevici, nu fără cunoștința conducerii Băncii Naționale a Moldovei, care închide permanent ochii. Emma Tăbârță, viceguvernator al BNM, are în coordonare personală administrarea dosarului Banca de Economii, până și Dorin Drăguțanu neavând acces și putere de decizie în dosarul dat. Judecând după acțiunile sale, Emma Tăbârță este în complicitate sau chiar în parteneriat cu cei ce vor să acapareze Banca de Economii, având unicul scop de a expropria statul de acțiunile sale.

Patru acționari noi și lovitura finală.

Acum acești patru noi acționari, cu reședința în Moscova, Federația Rusă, solicită legitimizarea acțiunilor lor de la BNM pentru a obține dreptul de vot asupra acestor 18,541%. Este vizibil chiar și din presă că aceștia deja sunt în alianță cu reprezentantul celorlalți acționari – Victor Berlinschi, care iese în apărarea intereselor acestora. Împreună ar constitui 44% din acțiuni. Intenția finală este, însă, preluarea pachetului de control prin metode la fel de frauduloase.

Victor Berlinschi, în schimb, este în alianță și cu Emma Tăbârță, viceguvernatorul BNM, care vorbește practic cu aceleași cuvinte într-un interviu dat la două zile după declarațiile lui Berlinschi.

În data de 18 aprilie, Berlinschi declară pentru Adevărul că „e nevoie de o înțelegere amiabilă, iar acționarul majoritar, adică Guvernul să nu mai încerce să dicteze regulile de joc” și că „administrația BEM și reprezentanții statului duc o politică de creditare extrem de riscantă, ce poate aduce banca la faliment”.

În 19 aprilie, Emma Tăbârță declară pentru Infotag practic exact același lucru: „Из-за того, что акционеры не хотят сесть за стол и договориться между собой, у банка будут проблемы. Я считаю, что единственным выходом из создавшейся ситуации является договоренность акционеров, а другого выхода из ситуации я не вижу”.

Este doar un exemplu de acțiune media bine coordonată, având scopul de a determina statul la anumite cedări și compromisuri, prin căi de șantaj. Date fiind interesele acționarilor minoritari de a obține, prin căi frauduloase, controlul asupra Băncii, acest compromis invocat de Tăbârță și de Berlinschi, prin definiție compromite interesele statului.

Scopul principal este unul simplu și reiese dintr-un adevăr absolut: statul nu va permite, în niciun caz, sub nicio formă, falimentarea Băncii de Economii. Aceasta este banca cu depozitele majorității populației de la sate – modeste economii de câteva mii lei fiecare sunt depuse regulat la Banca de Economii. Un eventual faliment al Băncii de Economii constituie în sine, deci, o problemă socială enormă. Statul, respectiv, nu va permite în niciun caz aceasta.

De aici și scopul acționarilor: obținerea controlului în Consiliul de Administrare a Băncii de Economii, aprobarea unei conduceri a Băncii loiale micilor acționari și utilizarea acestei bănci după propria dorință, în timp ce statul pompează incontinuu bani în bancă, fără a deține, de fapt, controlul. Pentru aceasta este suficientă menținerea instabilității consiliului – ceea ce le reușește cu brio în ultimele 6 luni cu concursul direct al Emmei Tăbârță, viceguvernatorul BNM. În timp ce Președintele prezent al Băncii de Economii Grigore Gacichevici, loial minoritarilor, execută ordinele de rigoare, scopul imediat este, cu ajutorul doamnei viceguvernator Emma Tăbârță, respingerea la infinit, a oricărei candidaturi propuse de către stat, invocând orice motiv. Atâta timp cât nu există un consiliu, nu are cine îl demite pe Gacichevici, care poate asigura interimatul în conducerea Băncii de Economii mult și bine, protejând orice alt interes, doar nu al statului. Teoretic, aceasta poate dura la nesfârșit. Iar interimatele la noi pot fi lungi – este ceva deja demonstrat.

Acționarii BEM dau alarma: Demascarea raiderilor în RM n-are șanse!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Printr-un comunicat al Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” publicat la 14 martie 2012, acționarii băncii și opinia publică au fost informați că în baza deciziei Organului Executiv al Băncii din 14 martie 2012, la data de 30 aprilie 2012, se convoacă Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor, având pe ordinea de zi o serie de chestiuni, printre care remarcăm și chestiunea ”Cu privire la anularea și emisiunea acțiunilor Băncii de Economii S.A. conform articolului 15 alin.(1) al Legii instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995”.

Potrivit aceluiași comunicat, lista acționarilor cu drept de participare la Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor Băncii de Economii S.A., este întocmită conform situației din 16 martie 2012, iar modificările in lista acționarilor se vor efectua în conformitate cu legislația în vigoare.

Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acționare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din țintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acționarilor mai multor instituții financiare, realizate prin mijloace și acțiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanțe de judecată de drept comun, în speță, Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căușeni și Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
Astfel, prin ordonanța Judecătoriei Căușeni din 16 mai 2011, emisă și executată în secret, Companiile „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL au fost expropriate în mod abuziv de pachetele de acțiuni deținute în „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (SRL „Zilena Com”) și de 9,97% (FPC „Minerva” SRL), Registratorul Independent „Registru-F” înscriind la 12.07.2011 în Registrul acționarilor „Băncii de Economii” SA dreptul de proprietate asupra pachetelor de acțiuni menționate pe numele Companiei „Rietel Limited”.

La baza acestei ordonanțe au fost puse copiile unor contracte false de împrumut și fidejusiune, potrivit cărora un oarecare Dațco Sergiu din s. Valea-Verde din r-nul Căușeni, născut la 27.09.1985 (un tânăr de numai 26 de ani, vânzător de pește într-o piață agricolă, dar pretins multimilionar la datorii), ar fi împrumutat de la societatea offshore „Rietel Limited”, reprezentată de Dațco Alexandr, suma de 7 000 000 dolari SUA, iar Zilena Com SRL, FPC Minerva SRL, Bondari Stela, Grosu Nicolae și Grosu Silvia ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităților cu acțiunile deținute în cadrul „Băncii de Economii” SA și cu cotele din capitalul social al Societăților garante.

Deși aceeași ordonanță dispunea și transmiterea în proprietatea Companiei „Rietel Limited” a cotelor-părți în mărime de 100% din capitalul social al FPC „Minerva” SRL deținute de Silvia și Nicolae Grosu, și a cotei sociale în mărime de 100% deținută de Stela Bondari în SRL „Zilena Com”, nici până, nici după înscrierea în Registrul acționarilor al dreptului de proprietate al „Rietel Limited” asupra acțiunilor „Băncii de Economii” SA, ordonanța dată nu a fost executată vreodată în această parte, evidentă fiind finalitatea urmărită prin atacul raider – deposedarea de acțiunile BEM.

A doua zi după executarea la 12.07.2011 de către Registratorul Independent „Registru-F” SA a ordonanței din 16 mai 2011, 3 840 000 acțiuni ale BC „Banca de Economii” obținute pe baza unor înscrisuri false de către „Rietel Limited” în baza ordonanței din 16 mai 2011, au fost transmise în proprietatea unei Societăți „Lectom Ltd” printr-o încheiere pronunțată în mod fraudulos de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău (judecător Garri Bivol), în baza unui dosar în mod evident fabricat, nr. 2-3344/11, inițiat, chipurile, în temeiul unei acțiuni datate cu 27.06.2011, înregistrată în Registrul Judecătoriei Centru la 24.06.2011 cu nr. 1494-1.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2011 a fost aprobată o tranzacție evident dubioasă încheiată între pseudo-reclamantul sumei de 2000 dolari SUA drept asistență juridică, Țurcan Pavel, pârâtul „Rietel Limited” și intervenientul principal „Lectom Ltd” ce urmărea scopul transmiterii de către „Rietel Limited” a acțiunilor „Băncii de Economii” SA recent dobândite în proprietatea unei alte Societăți, „Lectom Ltd” înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth. Mai pe înțelesul tuturor, se provoca, de fapt, instituția de drept a bunei-credințe a terțului dobânditor.

La 23.08.2011, luând cunoștință de devalizările realizate prin intermediul instanțelor judecătorești, „Zilena Com” SRL, FPC „Minerva” SRL și asociații de drept ai acestora, Silvia și Nicolae Grosu și Stela Bondari, invocând faptul că nu au semnat vreodată nici un fel de contracte de fidejusiune nici cu Compania offshore „Rietel Limited”, nici cu pseudo-debitorul Dațco Sergiu, pe care nu i-au cunoscut vreodată, au depus obiecții motivate la ordonanța din 16 mai 2011 și cerere de revizuire a încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2011.

La 13 septembrie 2011, în numele „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL, acționari ai „Băncii de Economii” SA, dar și al acționarilor BC „Victoriabank” SA și CIA „Asito” SA, ținte ale atacurilor raider din primăvara-vara anului 2011, Victor și Viorel Țopa, beneficiarii reali ai ac’iunilor societățilorilor men’ionate au emis un memoriu public adresat Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Băncii Naționale a Moldovei, Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Afacerilor Interne, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Delegației Uniunii Europene, Fondului Monetar Internațional (Chișinău), Ambasadelor SUA, Regatului Unit al Marii Britanii, Germaniei, Franței, Suediei, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Mondiale (Chișinău), etc.

Aceștia au ales calea sesizării publice a înaltelor instituții ale statului și a organismelor internaționale, solicitând monitorizarea procesului de restabilire a drepturilor acționarilor deposedați și întreprinderea, în virtutea prerogativelor avute, a tuturor măsurilor ce se impun în acest sens.

La 30 septembrie 2011, dând curs obiecțiilor motivate ale „Zilena Com” SRL, FPC „Minerva” SRL, Silviei și Nicolae Grosu și Stelei Bondari, Judecătoria Căușeni și-a anulat ordonanța din 16 mai 2011, fără, însă, a dispune conform legii întoarcerea executării acesteia.

Doar ulterior, după o îndelungată și dubioasă ezitare, prin ordonanța sa din 26 octombrie 2011, Judecătorul Gh. Marchitan a constatat în mod expres că „având în vedere că prin ordonanța din 16.05.2011 a avut loc devalizarea SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL de acțiunile deținute legal în BC „Banca de Economii” SA și devalizarea Stelei Bondari de cota în mărime de 100% deținută în SRL „Zilena Com” și a lui Grosu Nicolae și Grosu Silvia de cotele în mărime de 99,2% și, respectiv, 0,08 %, deținute în capitalul social al FPC „Minerva” SRL, neîntoarcerea executării ordonanței anulate ar putea constitui o încălcare certă a dreptului acestora de proprietate, garantat atât de art. 1 al Primului Protocol la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cât și a art. 46 al Constituției R. Moldova și art. 316 al Codului Civil”.

În consecință a fost admisă cererea acționarilor de drept ai „Băncii de Economii” SA, depusă în conformitate cu prevederile art. 353 CPC în coroborare cu art. 159 al Codului de Executare al R. Moldova1, dispunându-se, întoarcerea executării ordonanței Judecătoriei Căușeni din 16 mai 2011, anulată prin ordonanța din 30 septembrie 2011, obligând Registratorul Independent „Registru-F” să înregistreze în Registrul acționarilor BC „Banca de Economii” transmiterea în beneficiul SRL „Zilena Com” a dreptului de proprietate asupra pachetului de acțiuni ale BC „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (cu valoarea de 55 540 000 lei) și în beneficiul FPC „Minerva” SRL a dreptului de proprietate asupra pachetului de acțiuni ale BC „Banca de Economii” SA în mărime de 9,97% (cu valoarea de 66 151 800 lei)/

La 11 noiembrie 2011 și Judecătoria Centru, mun. Chișinău a admis cererea de revizuire depusă de către SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL, Silvia și Nicolae Grosu și Stela Bondari, instanța de judecată dispunând casarea încheierii din 13 iulie 2011, prin care dreptul de proprietate asupra 3 840 000 acțiuni ale BC „Banca de Economii” deținute ilegal de către „Rietel Limited” au fost transmise Companiei „Lectom Ltd”. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din aceeași dată, a fost admis renunțul pseudo-reclamantului Țurcanu Pavel la acțiune și s-a dispus încetarea procesului inițiat la cererea de chemare în judecată a acestuia.

În aceste circumstanțe, actele judecătorești în baza cărora „Rietel Limited” și „Lectom Ltd” au devenit proprietare ale acțiunilor „Băncii de Economii” SA au fost desființate definitiv și irevocabil la 30 septembrie 2011 și, respectiv, 11 noiembrie 2011, astfel încât după aceste date, inclusiv la data de 16 martie 2012 menționată în comunicatul Băncii de Economii, nimic nu mai justifică pretențiile lor legate de acțiunile băncii, preluate fraudulos de la SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL.

Totodată, menționăm că încă la 23.08.2011 persoanele devalizate au depus la CNPF o cerere prin care au solicitat interzicerea oricăror operațiuni având ca obiect valorile mobiliare susmenționate și suspendarea operațiunilor deja inițiate.

Prin scrisoarea CNPF nr. 03-3322 din 01.09.2011, am fost informați despre emiterea de către aceasta a două ordonanțe, și anume ordonanța nr. 39/1 din 24.08.2011 cu privire la aplicarea unor restricții, prin care s-a dispus blocarea în Registrul deținătorilor de valori mobiliare emise de BC „Banca de Economii” SA conturile personale 10115432, 10115526 și 10115527 cu suspendarea operațiunilor cu valorile mobiliare ale acestei Bănci aflate în deținere nominală la contul depozitar nr. 180000793, și ordonanța nr. 40/14-O din 25.08.2011 Cu privire la modificarea Ordonanței CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 prin care s-a dispus completarea acestei ordonanțe cu contul personal nr. 10115520.

Prin scrisoarea BNM nr.09-01113/551/2837 din 02.09.2011 acționarii devalizați ai „Băncii de Economii” SA au fost informați despre faptul că aceasta nu a avizat vreodată operațiunile cu valorile mobiliare ale „Băncii de Economii” SA implicate în acest dosar, precum și despre suspendarea dreptului de vot al acestor valori mobiliare.

Drept răspuns la cererea SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL din 15.09.2011 adresată RI „Registru-F” SA, BNM și CNPF, Registratorul ne-a comunicat prin scrisoarea sa nr. 1107 din 23.09.2011 că schimbarea înregistrării referitoare la dreptul de proprietate asupra acțiunilor susmenționate a avut loc în baza încheierilor executorului judecătoresc.

La aceeași scrisoare BNM, prin răspunsul nr. 09-01113/561/3182 din 04.10.2011, ne-a informat că proprietarii curenți ai acțiunilor ce aparțineau SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL sunt „Lectom Ltd” și „Rietel Limited”, iar CNPF a solicitat prin scrisoarea nr. 06-3744 din 27.09.2011 informații referitoare la existența litigiilor, înscrisurile date fiind prezentate imediat la sediul Comisiei.

La solicitarea CNPF nr. 03-3929 din 17.10.2011, reprezentantul SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL au prezentat în mod repetat la sediul Comisiei actele ce confirmau repunerea acestora în drepturile lor de proprietate asupra acțiunilor „Băncii de Economii” SA.

Aceleași acte, suplimentate cu ordonanța privind întoarcerea executării din 26 octombrie 2011, au fost prezentate de către SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL la 30.11.2011 Băncii Naționale a Moldovei și Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

La data de 02.12.2011 SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL s-au adresat către Registratorului Independent „Registru-F” SA cu cerere de executare a ordonanței Judecătoriei Căușeni din 26 octombrie 2011 și înregistrarea în Registrul acționarilor „Băncii de Economii” SA a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acțiuni de care au fost devalizate prin ordonanța din 16 mai 20111.

Prin scrisoarea „Registru-F” SA nr. 1321 din 07.12.2011, Registratorul a indicat că pentru executarea ordonanței susmenționate este necesar a obține anularea restricțiilor instituite de ordonanța CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 și nr. 40/14-O din 25.08.2011, neexecutând ordonanța din 26 octombrie 2011.

La data de 20.12.2011 SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL s-au adresat repetat către CNPF cu cerere privind întreprinderea tuturor măsurilor în vederea restabilirii înregistrării dreptului de proprietate al acestor Societăți asupra pachetelor de acțiuni sustrase ilegal în baza ordonanței anulate din 16 mai 2011.

Examinarea cererilor adresate Registratorului Independent „Registru-F” SA, CNPF, Băncii de Economii, BNM privind înregistrarea și transmiterea de facto a dreptului de proprietate asupra acțiunilor BC „Banca de Economii” SA. în baza actelor judecătorești menționate proprietarilor legali a fost tergiversată, astfel încât acestea să nu mai fie executate până în prezent.

La adăpostul unei asemenea atitudini, cu șase zile înaintea depunerii de către Judecătorul Gheorghe Marchitan a cererii sale din 12.12.2011 de eliberare din funcție, prin încheierea din 06 decembrie 2011, nr. 2p/o-1394/2011, acesta a repus în mod subit Compania „Rietel Limited”, radiată ca întreprindere încă la 18.07.2011, în termenul omis de depunere a obiecțiilor, a admis obiecțiile nemotivate ale acesteia și, ca urmare, a anulat ordonanța din 26 octombrie 2011 de întoarcere a executării ordonanței din 16 mai 2011, anulată definitiv și irevocabil la 30.09.2011.

Contrar propriilor constatări făcute la 26.10.2011 pe baza actelor normative aplicabile speței că anularea ordonanței din 16 mai 2011 prin care s-a dispus transmiterea în beneficiul Companiei „Rietel Limited” a dreptului de proprietate asupra acțiunilor deținute de creditori (n.a SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL) în „Banca de Economii și asupra cotelor deținute de acestea în Societățile cu Răspundere Limitată nominalizate are drept consecință, potrivit prevederilor normelor citate și ale art. 219 al Codului Civil, revenirea părților la poziția inițială, judecătorul demisionar, își întemeiază încheierea sa din 06 decembrie 2011 pe aberații de genul „instanța de judecată reține trimiterea debitorului (n.a.„Rietel Limited”) la faptul că nu este probat faptul că FPC „Minerva” SRL este unicul asociat al SRL „Zilena” cu cota de 100% (5400 lei) și ca urmare constată existența unui litigiu de drept care nu poate fi soluționat în temeiul documentelor depuse de creditori/ nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenția creditorului”.

Pe baza acestor inepții, contrar legii, judecătorul demisionar a explicat SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL că se poate adresa în vederea întoarcerii executării ordonanței sale desființate definitiv și irevocabil într-o procedură de examinare a acțiunii civile, indicându-le un remediu impropriu speței, neprevăzut de legislația națională în materie, în flagrantă contradicție cu dispozițiile CEDO și jurisprudența CtCeDO.

Mai apoi, întreaga societate a fost antrenată într-un spectacol de prost gust în care, pe la conferințe de presă, indivizi anonimi, în numele societății „Lectom Ltd”, înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth își „revendicau” dreptul asupra unei părți a Băncii de Economii și desfășurării adunării Generale a Acționarilor acesteia, cunoscându-se, inclusiv de către BNM, CNPF, Banca de Economii și, cu siguranță, de organele de securitate și anchetă, că actele judecătorești în baza cărora s-au pricopsit cu acțiuni la banca cu capital majoritar de stat fusese anulate, dar neexecutate de aceleași instituții de resort.

Nimeni, nici o instituție din cele enumerate, nu s-a sesizat, nu a comunicat societății acest fapt, permițând beneficiarului ilegal să-și tragă foloase pecuniare.

Hărțuirea pe parcursul ultimei perioade de timp a proprietarilor de jure a acțiunilor Băncii de Economii (cei de fapt fiind condamnați la ani grei de pușcărie din moftul beneficiarului atacurilor raider), sub pretextul achiziționării acțiunilor băncii, este parte componentă a unei tentative eșuate de preluare fără consecințe penale (chiar și întârziate) a controlului asupra unei instituții financiar - bancare cu statut și valoare deosebite pentru întreaga noastră societate.

Din arsenalul de intimidare și obstrucționare a acționarilor legali în demersurile lor de recuperare de facto a valorilor de care au fost deposedați cu sprijinul instituțiilor statului face parte și „achitarea” la 01.03.2012, de către un plătitor anonim (dar cu siguranță cunoscut serviciilor de informații), Augela Systems LLP, Marea Britanie, prin intermediul băncii TRASTA KOMERCBANKA, Riga, pe contul corespondent din Banca de Economii SA a sumei de 100 000 USD, având ca beneficiar pe Zilena Com SRL.

Vom constata cu stupefacție că drept destinație a plății a fost indicată o achitare pe baza contractului N01-03 din 01.03.2012, pentru materiale de construcție, chiar dacă societatea destinatară nu practică asemenea activități, nu a semnat niciodată astfel de contracte, nu are cunoștință de o societate cu denumirea Augela System LLP., iar transferul dubios de bani este parte a arsenalului de mijloace frauduloase de preluări ostile, puse în joc, probabil, în disperarea tentativelor anterioare eșuate.

Printr-o sesizare urgentă din 05 martie 2012 au fost informate instituțiile abilitate ale statului nostru, inclusiv Banca Națională a Moldovei, CNPF, Serviciul de Informații și Securitate referitor la cel mai recent atac asupra societății „Zilena Com” SRL, acțiune ce constituie parte componentă a conspirației de devalizare a acesteia în calitatea sa de acționară a Băncii de Economii.

Până în prezent acestea nu au reacționat nicicum, iar contrar așteptărilor, deși nu a fost sesizată pe motive de neîncredere, o altă instituție, CCCEC a întreprins o serie de acțiuni având drept scop intimidarea managementului și personalului petiționarei SRL „Zilena Com”, fără a investiga proveniența sumelor sacrificate de societatea Augela Systems LLP, fără a se edifica asupra identității juridice a acestei societăți, remarcată de presa națională și în alte cazuri de tranzacții dubioase.

Antrenarea continuă a acționarilor Băncii de Economii SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” în asemenea dispute, supunerea lor permanentă la atacuri de tip mafiot este în mod evident la îndemâna și în beneficiul cuiva, procesul fiind menținut în disperare de cauză. Suntem siguri că demascarea oficială a acestor beneficiari din interiorul Republicii Moldova nu are nicio șansă în imediata perspectivă. Aceasta va veni, foarte curând, din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, acolo unde criminalii își dosesc identitățile și proprietățile jefuite.

În aceste condiții, însă, facem apel la instituțiile statului în vederea repunerii societăților acționare ale Băncii de Economii - SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” – în drepturile lor legale, dar și în scopul neadmiterii unor acțiuni păguboase atât pentru acționarii „Băncii de Economi” SA, cât și pentru întreaga noastră societate, sporind, totodată, eforturile de identificare a beneficiarilor finali ai societăților impostoare, Rietel Limited și Lectom Ltd cu deferirea acestora justiției pentru fraudele comise.

Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acționare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din țintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acționarilor mai multor instituții financiare, realizate prin mijloace și acțiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanțe de judecată de drept comun, în speță,Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căușeni și Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Director SRL „Zilena Com”, Parascovia Benciu
Director FPC „Minerva”, Nicolae Grosu

_________________
Don't f*** with me...

Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2269
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Beauty la data de Sam 9 Feb 2013 - 15:47

Situația la Universalbank

INTERVIU AL LUI RENAT USATÎI

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
















_________________
Don't f*** with me...

Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2269
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Beauty la data de Sam 6 Apr 2013 - 15:57

Raider la BEM; Ce urmărește BNM și cine îl apără pe Drăguțanu?

09 May 2012

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea aceasta imagine]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea aceasta imagine]


_________________
Don't f*** with me...

Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2269
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de basaru la data de Vin 5 Dec 2014 - 16:25

Nicolai Nogai, judecătorul Curții de Apel Bender, supranumit„judecătorul raider”, a fost condamnat astăzi la trei ani de închisoare cu suspendare.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Nicolai Nogai, judecătorul Curții de Apel Bender, numit de rpesa de la Chișinău „judecătorul raider”, a fost condamnat astăzi la trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, el nu va avea dreptul să ocupe funcții publice pe o perioadă de cinci ani.

Magistratul a fost condamnat la insistența procurorilor, după ce acum câteva luni fusese achitat. Potrivit procurorilor, Nogai a comis infracțiunea prevăzută de art. 307 a Codului penal, pronunțând o hotărâre contrar legii, soldată cu urmări grave. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bălți, care a admis apelul declarat de procurori împotriva sentinței emise pe 25 aprilie de Judecătoria raionului Căușeni, prin care magistratul a fost achitat. Potrivit probelor acumulate și administrate de procurori pe acest caz, Nicolai Nogai a legalizat neîntemeiat decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt-Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acțiuni ale „Moldova Agroindbank”. Hotărârea judecătorului a fost însă anulată de instanța superioară ca fiind ilegală. Ulterior, la demersul Procurorului General, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul pentru tragerea acestuia la răspundere penală și l-a suspendat provizoriu din funcție.

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: atacurile raider în economia moldovenească

Mesaj Scris de Continut sponsorizat Astazi la 2:06


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum