Mihai Eminescu

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Mihai Eminescu

Mesaj Scris de basaru la data de Lun 15 Ian 2007 - 17:24

Astazi de ziua lui Eminescu ar fi bine sa ne amintim cine a fost el ....
[Trebuie sa fiti înscris și conectat pentru a vedea această imagine]

Mihai Eminescu (n. [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], d. [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link],[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]) este cel mai cunoscut poet din [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link].
Mihai Eminescu s-a născut la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]. Este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], provenit dintr-o familie de țărani români din nordul [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], și al [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]. [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] elevii scot o broșură, [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], în care apare și poezia [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] semnată de M. Eminoviciu. La [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]/[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] (stil nou) debutează în revista [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], din [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], a lui [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], cu poezia [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu.Intre [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] și [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] este student la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link].
Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie și Drept (dar audiază și cursuri de la alte facultăți). Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea unei serbări și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] de către [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]), se împrietenește cu [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]; o cunoaște, la Viena, pe [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]; începe colaborarea la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]; debutează ca [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] în [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], din Pesta. Apar primele semne ale bolii. Între [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] și [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] e student „ordinar” la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]; [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] îi acordă o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link].Devine bun prieten cu [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link],pe care-l determină să scrie și-l introduce la Junimea. Situația lui materială e nesigură; are necazuri în familie (îi muriseră mai mulți
frați, îi moare și mama). E îndrăgostit de Veronica Micle.
În [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] se mută la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], unde până în [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] este [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], apoi [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] (în [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]) la ziarul [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]. Desfășoară o activitate publicistică excepțională, care-i ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (seria [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], etc.).În iunie [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link],surmenat, poetul se îmbolnăvește grav, fiind internat la spitalul doctorului Șuțu, apoi la un institut de lângă Viena. În decembrie îi apare volumul [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], cu o prefață și cu texte selectate de [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] (e singurul volum tipărit în timpul vieții lui Eminescu).Anii dintre [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] și [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]sunt ani de boală, cu reveniri și recăderi din ce în ce mai dese. Practic, nu scrie nimic sau foarte puțin. Mihai Eminescu se stinge din viață la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] (ora 3) în casa de sănătate a doctorului Șuțu. Este înmormântat la București, în [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link];
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
alte detalii la [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2724
Age : 77
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: Mihai Eminescu

Mesaj Scris de Prospero la data de Mar 5 Feb 2008 - 18:23

Știați că a fost revendicat, de-a lungul timpului, de peste 10 popoare și că G. Călinescu a demonstrat, documentat, că se trage din neam de români? Încă se mai dezbate subiectul, încă încearcă unii mistificatori de documente să susțină că a aparținut altui neam...
avatar
Prospero
membru
membru

masculin Number of posts : 74
Age : 30
Localizare : Romania
Hobby : ce e aia?
Registration date : 04/02/2008

Sus In jos

Re: Mihai Eminescu

Mesaj Scris de basaru la data de Sam 9 Feb 2008 - 13:19

Nu înțeleg cum poate fi revendicat de alte popoare dacă aici s-a născut, aici a devenit ziarist , aici și-a realizat capodoperele , aici a murit ?

[Trebuie sa fiti înscris și conectat pentru a vedea această imagine]

Mie mi se pare interesantă și ipoteza conform căreia Eminescu fusese asasinat, otrăvit cu mercur.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Dispariția prematură a „românului absolut“, cum îl numea Petre Țuțea, la data de 15 iunie 1889, din cauza unei demențe paralitice, cum s-a spus oficial, este una controversată. Cei mai mulți sunt de părere că Eminescu, sub un fals diagnostic, a fost otrăvit cu mercur, dorindu-se înlăturarea sa din viața publică. Este primul ziarist căruia i se pune căluș într-o manieră dură, metodă care va fi perfecționată în timpul regimului comunist.
avatar
basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2724
Age : 77
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

articolul complet

Mesaj Scris de basaru la data de Sam 9 Feb 2008 - 13:23

Ipoteză șocantă despre moartea „Românului Absolut”: Eminescu a fost asasinat

Dispariția prematură a „românului absolut“, cum îl numea Petre Țuțea, la data de 15 iunie 1889, din cauza unei demențe paralitice, cum s-a spus oficial, este una controversată. Cei mai mulți sunt de părere că Eminescu, sub un fals diagnostic, a fost otrăvit cu mercur, dorindu-se înlăturarea sa din viața publică. Este primul ziarist căruia i se pune căluș într-o manieră dură, metodă care va fi perfecționată în timpul regimului comunist.

Devenit încă din 1876 jurnalist, Eminescu era poate cea mai vehementă voce care dorea unirea țării-mamă cu Ardealul, încurcând ițele celor care doreau o alianță militară cu Germania și Austro-Ungaria. Ca mulți alți jurnaliști, Eminescu a intrat în vizorul poliției politice și a devenit o problemă și o afacere de stat. Cariera sa de ziarist începe la „Curierul de Iași“, urmând, apoi, din 1877, să activeze la „Timpul“, unde, din 1880, Eminescu devine redactor-șef și redactor pe politică. În calitate de jurnalist, Eminescu critică vehement Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei, își acuză colegii că participă la înființarea unor instituții bancare în scop de speculă, susține că apropierea de Imperiul Austro-Ungar nu este nici posibilă și nici recomandabilă. Eminescu era dedicat complet luptei pentru România, amendând atât liberalii, cât și conservatorii pentru politica de cedare în interesul marelui capital în probleme arzătoare ale timpului. Maiorescu nota la acea vreme că „Eminescu s-a făcut simțit de cum a intrat în redacție prin universul de idei al culturii ce-l acumulase singur, prin logică și vervă“. Stăpân pe sine și cu o „neobișnuită căldura sufleteasca“, Eminescu însuflețea dezbaterea publică și, totodată, izbea necruțător „iresponsabilitățile factorilor politici, afacerismele, demagogia și logoreea păturii superpuse“.

Incomod chiar și pentru prietenii apropiați

În scurt timp, Eminescu devine incomod chiar și pentru apropiați. Situația sa la ziar devine critică în 1880, mai ales după ce atacă proiectul de program al Partidului Conservator, lansat de Maiorescu, în care acesta pleda pentru subordonarea intereselor României și sacrifica românii aflați sub puterea Imperiului Austro-Ungar. Ambasador al liberalilor la Viena, Petre P. Carp are, printre altele, sarcina de a-l reduce la tăcere pe Eminescu. Într-o scrisoare trimisă lui Titu Maiorescu, acesta îi atrage atenția: „Și mai potoliți-l pe Eminescu!“ Maiorescu protestează însă, în noiembrie 1881, Eminescu este înlocuit de la conducerea „Timpului“, retrogradat, iar noul redactor-șef îl atacă pe jurnalist chiar în ziarul pe care acesta îl condusese.

În 1882, Eminescu participă la fondarea Societății Carpații, care își propunea să sprijine orice „întreprindere românească“. Adevăratul scop avea, însă, în vedere situația românilor din Imperiu. Considerată subversivă de către serviciile secrete vieneze, organizația este atent supravegheată. Aici sunt infiltrați agenți, dar și în redacție. Manifestările organizate de Societatea Carpații îngrijorau, în mod deosebit, reprezentanța diplomatică a Austro-Ungariei în România. Societatea era un adevărat partid secret de rezervă, cu mii de membri, care milita fățiș pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar și alipirea la țară, dar executa și acțiuni conspirative.

Ziaristul Eminescu, urmărit de servicii secrete străine

Ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei la București, Ernst von Mayr, scria, pe 7 septembrie 1882, într-o notă informativă pentru ministrul Casei imperiale și ministrul de Externe din Viena că „Societatea Carpații a ținut la 4 iunie o ședință publică, căreia i-a urmat o consfătuire secretă. Despre aceasta am primit din sursă sigură următoarele informații: „subiectul consfătuirii a fost situația politica”. În notă se mai arăta că Societatea dorea să coopteze studenți transilvăneni de naționalitate română, care studiau în București, pentru a contribui la formarea opiniei publice în favoarea „Daciei Mari“. Dintr-un alt raport transmis ministrului de Externe austro-ungar Kalkony, în care se vorbea despre o adunare a Societății, aflăm că un redactor al ziarului „Bukarester Tageblatt“ și spion austriac, Lachman, urmărea foarte atent tot ce întreprindea Eminescu. Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la București, spunea că „Eminescu este în permanență urmărit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observație mișcarea „iredentă” a ardelenilor din București și ale cărui rapoarte sunt astăzi cunoscute“.

Necesitatea înlăturării sale din viața publică

Eminescu continua să combată și o făcea furibund. Critica maghiarizarea numelor românești din Transilvania, dar și pe Carol I pentru că nu se impunea. Condamna „mica înțelegere“ dintre conservatori și liberali, iar asta i-a adus și mai mulți dușmani. Posibilitatea ca Eminescu să devină parlamentar, cum obișnuia să se întâmple cu mulți jurnaliști ai vremii, ar fi fost una nefastă pentru puterile externe României, pentru că ar fi putut genera un curent politic ostil și, implicit, neconvenabil intereselor acestora. În acea perioadă, Austro-Ungaria rupe relațiile diplomatice cu România pentru 48 de ore, Germania amenința cu războiul, prin Bismark, care trimite o telegramă lui Carol I, iar Societatea Carpații este desființată. Pe 28 iunie ar fi trebuit semnat tratatul secret de alianță dintre România și Tripla Alianță, formată din Austro-Ungaria, Germania și Italia. Acesta prevedea că țara noastră să se orienteze politic, în primul rând, spre Austro-Ungaria și interzicea orice proteste pentru eliberarea Ardealului, iar condiția semnării era anihilarea revendicării Ardealului de către București. Până la urmă, tratatul va fi semnat în septembrie 1883.

28 iunie 1883, zi fatidică pentru marele poet

Conspirația asasinării fizice și morale a lui Eminescu răbufnește tot la data de 28 iunie 1883, când au loc o serie de evenimente ciudate, menite să fabrice nebunia eminesciană. În canoanele vremii, a fi declarat nebun însemna îndepărtarea definitivă din viața publică și, automat, ducea la destituirea celui atins de boală. Se lansează zvonul nebuniei inexplicabile, se inventează povestea unei boli venerice, se insistă pe activitatea sa poetică și mai puțin pe cea de jurnalist. Soția lui Slavici îi trimite lui Maiorescu un bilet prin care îl înștiințează că „domnul Eminescu a înnebunit. Vă rog faceți ceva să mă scap de el, că e foarte rău”. În acea zi, Eminescu se afla la baia publică Mitrasewschi, în compania lui Grigore Ventura, care-l provoacă la o discuție aprinsă pe acesta, pentru ca imediat să cheme poliția pentru „a ridica un nebun“. Eminescu este salvat de prietenii săi apropiați, Secășeanu și Ocășeanu, care-l calmează și-l duc acasă. A fost totuși găsit și internat la ospiciu. Poliția îi sigilează casa, iar Maiorescu îi ridică toate manuscrisele și documentele. Ziarul „Românul“, cu care poetul se afla în polemică, scrie la data de 1 iulie 1883: „Aflăm cu sinceră părere de rău, că dl Mihai Eminescu, redactor la ziarul „Timpul”, tânăr plin de talent și înzestrat, un deosebit geniu poetic, a căzut greu bolnav.“
Calvarul trece prin multe țări

Urmează o serie de internări în diferite sanatorii din țară și străinătate. Este otrăvit lent cu mercur, sub pretextul tratării așa-zisei boli venerice de care suferea, sifilis, este bătut în cap cu frânghia udă, i se fac băi reci în plină iarnă, dar poetul se încăpățânează să nu moară. Un an mai târziu, Ioan Slavici scria că „repausul medicamentos susținut cu îndârjire de Mihail Eminescu, pe timpul fugii din București la Viena și apoi la Florența, l-a adus în țară sănătos”. Eminescu însuși, dornic să reintre în presă, citea știri despre boala lui. Se revolta spărgând vitrinele librăriilor sau luându-și propriile volume de versuri de pe rafturi pentru a le arunca în noroi, calcându-le în picioare. Un astfel de episod a avut loc pe 8 noiembrie 1886, urmat fiind de internarea sa, ca alienat psihic, la Mănăstirea Neamț. I s-a mai adus acuzația că se lua de femei pe străzile Iașului, că le atingea din mers sau că le apuca de turnura rochiei. Nu putem afla niciodată dacă aceste lucruri au fost adevărate. Ajuns la Neamț, Eminescu își găsește liniștea continuând să scrie în ciuda tuturor.
„Pacientul” se însănătoșește radical

Întors în casa surorii sale Henrietta, în 1887, este supus unei consultații medicale din care reiese că era sănătos psihic. Pe 13 iulie, Eminescu, însoțit de sora sa și de un medic din partea locului, Grigore Focșa, ajung la Iași. A doua zi, la ora 11, are loc o consultație medicală la care asistă dr. Filipescu, medic primar al orașului Iași, col. dr. Otremba, medic șef al Corpului IV Armată, dr. Rigler, dr. C.Bottez și dr. Negel, profesori la Facultatea de Medicină. Medicii au ajuns la concluzia că sănătatea lui Eminescu nu este deloc alterată și că „trebuie a-l supune unui tratament radical numai în ceea ce privește boala lui cea neglijată, care se manifestă la picioare“. Eminescu este deci sănătos psihic și capabil de a crea.

Ziarist din nou, primește lovitura finală

În 1888, Eminescu ajunge la București însoțit de Veronica Micle, care-l scosese din casa Henriettei. În Capitală, poetul își regăsește vocația de jurnalist colaborând sub pseudonim cu mai multe ziare și reviste. Pe 13 ianuarie 1889, Eminescu scrie un articol ce va zgudui guvernul, făcându-l pe Guna Vernescu să demisioneze, rupând o coaliție fragilă a conservatorilor cu liberalii. Destul de repede însă, se va afla faptul că autorul articolului este „bietul Eminescu“. Este căutat, găsit și internat din nou, în luna martie, în sanatoriul doctorului Șuțu. La 13 aprilie 1889, procurorul Mavroș îi cere primului președinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei cure pentru pacientul Mihai Eminescu. Titu Maiorescu, Dem Laurian, Ștefan Mihăilescu, I.L. Caragiale, I. Gr. Valentineanu și Mihail Brăneanu au fost convocați și au depus la secția a doua a tribunalului un proces-verbal: „Boala fiind în recidivă, reclama interdicția pacientului și rânduirea unui tutor care să poată primi de la stat pensia lui viageră și să poată îngriji de întreținerea interzisului”. Acesta a fost redactat în întregime de către Maiorescu, semnat pe 12 iunie 1889, iar doctorii Șuțu și Petrescu au depus un raport medico-legal în sprijinul procesului-verbal, ce conținea un interogatoriu destul de controversat de eminescologii moderni. Trei zile mai târziu, Mihai Eminescu își găsește sfârșitul, subit și foarte suspect. În acel moment, de față s-a găsit doctorul Vines, care, în 1926, povestea că Eminescu s-a așezat pe pat, iar „peste câteva minute cade într-o sincopă și moare imediat”. După cum se știe, varianta oficială a morții poetului este demența paralitică.

Cauzele morții, contestate de medici moderni

Punând cap la cap toate dovezile strânse timp de mai mulți ani, Ovidiu Vuia scrie un articol în ziarul „Libertatea“, editat la New York, în mai 1987. „Concluziile mele ca medic neuropsihiatru, cercetător științific, autor a peste o sută de lucrări din domeniul patologiei creierului, sunt cât se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues și nu a avut o demență paralitică”. Pe 16 iunie 1889, la o zi după deces, lui Eminescu i se face autopsia. Raportul care exista la Academie, dar care nu este semnat, arată că, după autopsie, creierul lui Eminescu avea 1.495 de grame, exact ca și al poetului Schiller, însă, uitat pe fereastră, la soare, acesta nu a mai putut fi examinat de către Gheorghe Marinescu, asistent la acea vreme al lui Victor Babeș. Marinescu spune că circumvoluțiunile creierului erau bine dezvoltate, însă starea de descompunere a organului nu i-a permis efectuarea unei examinări profunde. De asemenea, autopsia mai arată că inima, ficatul și rinichii erau într-o stare deplorabilă. Rinichii albi și modificările suferite la ficat sunt caracteristice unei grave intoxicații cu mercur.
Argumentele ipotezei

Eminescu era perfect sănătos în perioada 1886-1887 pe când se afla la Mănăstirea Neamț. Gala Galaction vorbește despre un Eminescu întreg la minte, mărturie fiind și actele de bucătărie ale mănăstirii, întocmite de poet, precum și faptul că atunci a creat poezii ca „De ce nu-mi vii?” etc.

În ultima perioadă a vieții sale, cei care l-au întâlnit spun că era apt și dornic de muncă, vorbesc despre nenumăratele note și scrieri ale jurnalistului. Pe când, dacă ar fi suferit de paralizie sau de abulie, Eminescu nu ar mai fi simțit nevoia să creeze. În buzunarul de la haina pe care o purta în momentul morții, se aflau scrise de mână, poeziile „Viața” și „Stelele în cer”.

Prima criză a lui Eminescu, din 1883-1884, cât și recidiva corespund unei psihoze maniaco-depresive, în amândouă cazurile părăsind spitalul aproape complet restabilit, cu facultățile intelectuale normale. Încă din Renaștere se știa că tratarea sifilisului cu fumigații de mercur, după cum scria Benvenutto Cellini, avea efect doar în tratarea bolii în stadiul primar sau secundar, mai puțin în cel terțiar, și deloc în sifilisul localizat cerebral.

Supradozajul medicamentos a jucat un rol important în evoluția bolii poetului. Interesarea sistemului nervos central în intoxicația cronică cu mercur explică modificările de comportament, depresie mentală, halucinații și insomnie. După cum reiese din notele doctorului Vines, starea lui Eminescu s-a agravat în clinică: „I-a apărut o stare delirantă, cu dureri în tot corpul, tremurături, încetinirea reflexelor pupilare, la internare normale, tulburări grave sfincteriene”. Aceste simptome sunt explicate prin injecțiile cu mercur pe care le primește în clinică, fără rezultat asupra bolii psihice, dar cu urmări grave secundare.

Autopsia evidențiază că rinichii poetului erau albi, iar ficatul era modificat, caracteristice pentru o intoxicație cu mercur. Creierul său, lăsat pe un pervaz la soare, câteva zile, nu a fost niciodată evaluat de către exigentul Victor Babeș: „Creierul mi-a fost adus de la Institutul Șuțu într-o stare de putrefacție, care nu permitea un studiu fin al structurii circumvoluțiunilor”.

Liliana Levința, Patricia Marinescu, Gardianul
avatar
basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2724
Age : 77
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: Mihai Eminescu

Mesaj Scris de Beauty la data de Sam 26 Feb 2011 - 23:38


_________________
Don't f*** with me...
avatar
Beauty
veteran
veteran

Number of posts : 2354
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006

Sus In jos

Re: Mihai Eminescu

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum