Istoria si traditia Pastelui

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Istoria si traditia Pastelui

Mesaj Scris de Vladius20061 la data de Sam 26 Apr 2008 - 20:07

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea aceasta imagine]
Istoria si traditia Pastelui



Pentru ca Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina,vrem sa-i dam importanta cuvenita si sa va reamintim istoria luiindelungata. Sarbatoarea se intinde pe durata a trei zile si comemoreazainvierea din morti a lui Iisus Hristos. Invierea este precedata de unpost de sapte saptamani, in ultima dintre ele comemorandu-se Cine ceade Taina, vinderea lui Hristos, patimile si moartea sa pe cruce.

Pastele a fost sarbatorit prima data in jurul anului 1400 inainte deHristos. In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantulfacut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin FiulSau, Iisus Mesia. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat,inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoareaPastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. ELa vrut ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platitpentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.

In epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedescsi se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, dePasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Pasteleevreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea luiHristos. Din acest motiv, ziua invierii - trecea firii umane de lamoarte la viata, din robia pacatului in robia harului - s-a numit increstinism Paste.

Sarbatoarea Pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mariperioade: una de zece saptamani inainte de data Pastelui (perioadatriodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invieriisi alta de opt saptamani in care cultul divin si etosul bisericii suntmarcate de bucuria Invierii. Timp de 40 de zile dupa Invierea Sa dinmorti, Hristos s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu eipregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. In a 40-azi dupa Inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilorin prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acesteveniment in joia din saptamana a sasea dupa Pasti.

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este SaptamanaMare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminicapascala. In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristosin Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor luiIisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile. In ziuade joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai batedoar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilorMantuitorului.

Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi depost. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa amiaza zilei de sambata. Setermina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel maiimportant moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Sespunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa"noua" va avea noroc toata viata.

Dupa cum se noteaza in "Liturgica generala", numirea de Pasti afost aplicata de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celeide Taina. Ea consta dintr-o masa rituala, care imita Cina la care auparticipat apostolii si Hristos, si era insotita de serviciul SfinteiImpartasanii. La primii crestini, recrutati dintre evrei, aceastacelebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din searazilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea dePasti in sensul propriu al cuvintului.
Mai tarziu, in primele trei-patru veacuri se vor praznui Pastile Crucii,(comemorarea Patimilor lui Hristos) si Pastile Invierii (sarbatorireaInvierii Domnului). Pentru ca agapele crestine intrerupeau postul ce setinea inainte de sarbatorirea Invierii (astazi Postul Mare) comemorareaCinei de Taina prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a fosttreptat-treptat inlaturata. Cina domneasca se praznuieste astazi inJoia Mare din Saptamana Patimilor, dar diferit de modul in care o serbauprimii crestini.

Sinodul de la Niceea a stabilit ca data Pastilor din fiecare an va ficalculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiintaastronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica, la timp, sicelorlalte biserici crestine.

Data Pastilor crestine depinde de doua fenomene naturale (astronomice),dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soareluipe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade totdeauna la 21martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie alunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara,numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilorsa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in uniiani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.

Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martiesi 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixatpretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatalelegate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupaSinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuniale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, incepand cu anul 1924, in doua,in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: bisericile ramase lacalendarul neindreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuatsa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pecand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativaani (intre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (in general la aceleasi datecu apusenii). Ca sa se inlature insa dezacordul acesta suparator dintrediferitele biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate in toataortodoxia - cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatoricrestine - bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit(incepand cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie praznuitin toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odatacu Bisericile ramase la calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fostintarita si de Consfatuirea interortodoxa de la Moscova din iulie 1948.

Vladius20061
basarabean

masculin Number of posts : 154
Age : 23
Localizare : Floresti
Hobby : Bună
Registration date : 30/12/2007

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect
 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum