in discutie cu ...

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Joi 16 Noi 2006 - 11:57

3 întrebări pentru Oazu Nantoi,
director de programe la Institutul de Politici Publice


1. Vinerea trecută, Comitetul Dumei de stat a Rusiei pentru politică economică, antreprenoriat și turism a recomandat adoptarea, în prima lectură, a proiectului de lege prin care președintele Rusiei obține dreptul de a aplica sancțiuni economice împotriva altor state. Asta înseamnă că Rusia își asumă dreptul de a declanșa războaie economice?

- Păi, nu e vorba e faptul că, pur și simplu, își asumă dreptul. Duma de stat face un gest plăcut stăpânului, dar și publicului, deoarece aceste războaie economice ale Federației Ruse sunt practicate mai de mult în scopuri politice. Nimeni nu-și face iluzii vizavi de motivația reală a renumitului Onișcenko sau prețurile la gaze, care au fost anunțate pentru Georgia. Deci, este un element din spectacolul politic, nimic mai mult, tot așa cum Duma rusească adoptă, unanim, niște rezoluții vizavi de așa-zise referendumuri.

2. Se presupune că primele victime vor fi Țările Baltice. Nu vi se pare, totuși, că Georgia și R. Moldova au fost primele care au suferit în urma unor astfel de sancțiuni?

- Nu cred că Țările Baltice vor fi victimele, căci Țările Baltice sunt state-membre NATO și UE, iar noi am rămas în suspans: cu declarații proeuropene, cu un picior în CSI, cu retorica antiromânească și cu debusolarea moldovenească.

3. Dreptul de a impune sancțiuni economice îl va avea în exclusivitate președintele Putin. Ce se urmărește prin această autocrație?

- Ea nu face decât să consfințească realitatea care există în Federația Rusă și care, apropo, nu prea diferă de cea din R. Moldova.

Valentina Basiul, TIMPUL
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Ultima editare efectuata de catre in Mier 22 Noi 2006 - 10:34, editata de 1 ori

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Zoia Jalbă, deputat neafiliat

Mesaj Scris de basaru la data de Mier 22 Noi 2006 - 10:33

Trei întrebări pentru

Zoia Jalbă, deputat neafiliat

1. Doamna Jalbă, recent, împreună cu un grup de parlamentari, ați semnat Moțiunea „Unii membri ai guvernului ocupă ilegal posturile și sfidează legea”, prin care îi cereți guvernului demiterea miniștrilor care nu cunosc limba de stat. De ce nu ați sesizat direct Curtea Constituțională în această chestiune?

- Din cauza neîncrederii pe care o avem față de Curtea Constituțională. În ultimul timp neîncrederea în această instituție, dar și în celelalte instituții ale statului, a început să fie mult mai profundă. Sunt niște lucruri care nu cred că se mai întâmplă în vreo altă țară din lume.

2. Care credeți că va fi reacția guvernului la moțiunea celor 15 deputați?

- Consider că nu va fi un răspuns prompt la această moțiune, dat fiind faptul că în R. Moldova, care se pretinde a fi o țară parlamentară, ne-am convins de atâtea ori că nimeni nu ține cont de așa ceva. Ori de câte ori deputații fac interpelări, sesizări adresate instituțiilor de stat, guvernului, președinției, în majoritatea cazurilor nu se răspunde sau se răspunde evaziv, de dragul de a răspunde. Acțiunea noastră ulterioară va veni în rezultatul răspunsului, oricare ar fie el. Așteptăm reacția guvernului care, în termenul prevăzut de lege, trebuie să ia o hotărâre.

3. Cum explicați faptul că foștii dvs. colegi din Fracțiunea PPCD, cu excepția lui Gheorghe Susarenco, nu au semnat moțiunea în cauză?

- Ce întrebare mai poate fi? Nu au semnat, pentru că nu le-a permis șefu’. Atâta timp cât taci și faci ceea ce ți se spune, ești bun. Atunci când îți exprimi opinia proprie - ești înlăturat, iar ulterior ești etichetat drept „agent KGB” sau altcumva.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Joi 23 Noi 2006 - 16:37

... cu Serafim Urecheanu:

- Dle Urecheanu, sunt aproape doi ani de când ați venit în parlament. Regretați că ați abandonat funcția de primar?

- Dacă m-aș fi gândit la mine, nu la responsabilitățile pe care le am față de cei aproape 450 de mii de alegători care m-au susținut în 2005, poate că aș fi ales calea regretului. Dar atunci când îți asumi un angajament față de oameni, n-ai dreptul să te gândești unde ți-ar fi mai bine - la primărie sau în parlament. Ce fel de politicieni am fi dacă ne-am trăda electoratul?

- Prin ce s-a manifestat responsabilitatea și prin ce anume considerați că n-ați trădat electoratul?

- Noi le-am promis alegătorilor multe lucruri în campania electorală. Dar toate erau gândite și aranjate pentru situația în care veneam la guvernare. Însă acea formulă realmente posibilă - o coaliție de guvernământ constituită din cele 34 de voturi acumulate de fostul Bloc „Moldova Democrată” și 11 ale lui Iurie Roșca…

- Admiteți, astăzi, că ar fi fost posibilă o coaliție cu Iurie Roca?

- Sigur că da și, dacă s-ar fi acceptat această formulă - cea mai eficientă la acea perioadă -, am fi avut un guvern de coaliție. Și nu e vorba de împărțirea fotoliilor, ci, înainte de toate, de un control reciproc între forțele democratice, cu 45 de voturi, și cele comuniste. Poate că președinte ar fi fost același Voronin, dar ar fi existat un control ce ar fi exclus abuzurile pe care le comit acum comuniștii, ducând țara de râpă. Se știe doar că, astăzi, RM există din banii ce vin de la oamenii noștri care muncesc peste hotare. În 2005, remitențele au constituit 1 mlrd. 260 mln. de dolari - un buget și jumătate al țării. Produsul Intern Brut, cu a cărui majorare se laudă guvernarea, este calculat nu din creșterea economică, ci din consum. Care, la rându-i, este generat de banii trimiși de gastarbeiteri. Din păcate, lucrurile degradează nu numai în plan economic, ci și în plan social și politic.

- Totuși, îmi pare că aud pentru prima dată despre o posibilă coaliție cu PPCD. Au existat și discuții?

- Nu, pentru că deja în campania electorală, apoi după ce alegerile au fost recunoscute ca fiind valabile de către instituțiile internaționale, ne-am dat seama că acest lucru este imposibil. Mai ales că, imediat, s-a purces la coruperea politică a noilor deputați, inclusiv a unor membri ai Blocului „Moldova Democrată”. Pentru că l-a votat pe Voronin, Diacov a fost răsplătit prin formarea fracțiunii PD, chiar dacă pentru aceasta s-a încălcat articolul 4 al Regulamentului parlamentului. Oleg Serebrian a votat pentru că i s-a promis postul de ambasador în SUA. Eu din start i-am spus: „Oleg, nu procura bilet la Washington, deoarece eu pe Voronin îl știu și tu nu vei fi ambasador”.

- Credeți că doar aceste motive i-au determinat pe foștii dvs. parteneri să abandoneze Blocul?

- Ar mai fi dosariada, căci trăim într-o țară în care cu oamenii se discută în funcție de dosarele pe care le au… Probabil că și unii dintre foștii coechipieri aveau câte un asemenea „păcat”, așa cum le-a avut și Roșca, doar că i-au fost conservate, atunci când și-a trădat electoratul și a pactizat cu comuniștii. Fracțiunea Alianța „Moldova Noastră” - deși am și eu dosar - a fost însă singura care a rămas în opoziție, n-a participat la negocieri și nu l-a votat pe Voronin.

- Doar nu veți spune acum că, în acești doi ani, deputații AMN n-au votat niciodată împreună cu comuniștii…

- Depinde ce au votat, căci sunt inițiative legislative ce țin de interesul național. Astfel, cursul proeuropean de dezvoltare a RM sau căile de soluționare a diferendului transnistrean au fost votate de toți deputații. Dar au fost și situații când toate componentele fostului BMD au părăsit, solidar, sala, iar legile au fost adoptate doar de comuniști și pepecediști. Astfel, am avut o poziție comună vizavi de componența Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau vizavi de noul Cod al Audiovizualului - dar în ambele cazuri a contat târgul dintre PPCD și PRCM.

- Este posibilă o nouă unificare a forțelor democrate?

- Cred că, în viitor, acest lucru va fi inevitabil. Inclusiv pentru faptul că au și început să apară partiduțe a căror influență se reduce la perimetrul dintre Telecentru și râul Bâc, dar care figurează ca actori politici… Iar PCRM - care, de fapt, e o castă ce funcționează pe principi dictatoriale, având cu totul alte interese decât construcția de partid - va favoriza apariția acestor pseudopartiduțe. Căci, rămânând sub pragul electoral, respectivele partiduțe își vor ceda voturile în favoarea a doi-trei câștigători. Tocmai de aceea, apariția unui partid puternic de centru, centru-dreapta, pronațional, care să-și asume integral venirea la guvernare, este inevitabilă.

- Nu vă temeți că, în momentul când o să apară un asemenea partid, n-o să mai aibă cine să-l voteze?

- Deocamdată… cred că mai e mult până la constituirea lui. Să nu uităm că suntem moldoveni, că aparținem, cumva, zonei balcanice, iar aici, cataclismele sunt nu numai naturale, dar și politice. Tocmai de aceea, Consiliul național al AMN a hotărât că, atât la alegerile locale de anul viitor, cât și la cele parlamentare din 2009, vom participa de sine stătător. Ne-am fript bine în 2005… Nu excludem, însă, un posibil bloc postelectoral al forțelor democratice. De fapt, fără un asemenea bloc venirea democraților la guvernare în RM nu e posibilă.

- AMN are deja un candidat pentru funcția de primar în localele din 2007?

- AMN are șapte sute de candidați în teritoriu - oameni cu care se lucrează, care vor fi pregătiți către alegeri. Pentru Chișinău, de asemenea, avem foarte mulți candidați - oameni destoinici, care ar putea să-și asume această responsabilitate. Deocamdată, cântărim.

- Dvs. faceți parte din această potențială listă?

- Toate sunt posibile. Nu depinde de Urecheanu dacă va participa sau nu la aceste alegeri. Aș zice că mai mult depinde de alegători, de oamenii din Chișinău.

- Dar nu veți ști atitudinea alegătorilor până când n-o să candidați!

- Acum noi testăm situația, examinăm, vedem ce este mai important pentru promovarea imaginii partidului și, în general, pentru viitorul formațiunii noastre.

- În alegerile locale trecute, mai multă lume a spus că Mircea Rusu n-a fost cea mai indicată candidatură a AMN. De ce l-ați desemnat?

- Eu intuiam acest rezultat, putea fi și mai rău. Mircea Rusu a avut o imagine proastă la Chișinău - el a candidat și în 1999, fiind contracandidatul meu și acumulând ceva mai mult de un procent. Dar pe Rusu nu l-a desemnat numai Urecheanu - noi suntem o echipă, cea mai numeroasă din RM - și toate deciziile se iau în comun. S-a insistat foarte mult

- Cine ar fi putut să insiste atât de mult în fața unui „nu” categoric al lui Urecheanu? Căci se spune că și în AMN ar exista dictatură…

- O spun cei care nu sunt de acord să lucreze în echipă, care și-au ales altă cale. Nu vreau să ponegresc pe nimeni, dimpotrivă, le doresc succes, dar ei trebuie să înțeleagă că au făcut jocul comuniștilor, aducând prejudicii și alegătorilor care au avut încredere în această echipă. Să nu uităm că mesajul care venea din teritorii, la finele lui 2004 - începutul lui 2005, era: „Uniți-vă, la urma urmei!”.

- Oamenii i-au votat pe cei care s-au unit, iar ei s-au sfădit… Eu admit că Țăranu sau Pavlicenco aveau o voce distinctă de vocea generală a AMN, dar de ce dvs. nu admiteți că acesta era un plus - cel puțin, ca imagine - pentru partid?

- Noi avem mesajul nostru, cu care am venit în fața alegătorilor, iar partidul este o structură benevolă care, însă, se bazează pe disciplină. Și atunci când cineva calcă în picioare decizia majorității, bineînțeles că este sancționat. Indisciplina în partid aduce pierderi foarte grave. Vedeți același caz Colța…

- E, totuși, un alt gen de „infracțiune”…

- E altul, dar... Vorba e că nici Pavlicenco, nici Țăranu n-au dorit să țină cont de părerea echipei, ignorând nu o dată atât poziția Biroului Permanent Central, cât și a Fracțiunii parlamentare AMN. Bineînțeles că, prin această atitudine, ei au generat o reacție inversă în cadrul echipei și, cu 81 de voturi „pro” și 18 „contra” sau abțineri, au fost excluși din partid. A fost opțiunea majorității, nu a lui Urecheanu personal.

- Să nu-mi spuneți că ați votat împotrivă!?

- N-am votat împotrivă. Să nu uităm că, de aproape zece ani, AMN este în proces de fuzionare a 13 formațiuni politice și bineînțeles că, în această perioadă, în partid au venit și oameni cu mațele tărcate. Atunci când ne-am lămurit cine și ce prezintă, ne-am despărțit de ei. În replică, am fost învinuit de dictatură. Dar sunt învinuit și că aș fi cu rușii, cu alții…

- Păi, și sunteți cu rușii?

- Să lăsăm prostiile. Iată, în ultima vreme, s-a tot spus că AMN a semnat un acord cu „Edinaia Rossia”. În realitate, respectivul acord a fost semnat cu Partidul Național Liberal din România.

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Joi 23 Noi 2006 - 16:39

- Totuși ați fost, acum câteva săptămâni, la Moscova.

- La Moscova am participat la un for organizat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În 2005, gazda acestui for a fost Varșovia, anul viitor va fi Norvegia. M-am întâlnit cu Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei, acolo. Am mers împreună cu dl Bușoi de la Partidul Național Liberal din România, a fost Corneliu Vadim Tudor, care a organizat și o lansare de carte în limba rusă…

- De ce, dar, a apărut informația cu „Edinaia Rossia” - că, uite, abia a semnat acordul cu PNL-ul lui Meleșcanu, că s-a și dus la Moscova?

- Oameni buni, am fost și la Bruxelles, am fost și în alte părți și întotdeauna voi fi acolo unde o să fie interesele RM și ale alegătorilor mei. Da, în cadrul acestei vizite la Moscova am discutat cu unii colegi din Rusia despre relațiile moldo-ruse - atât în ceea ce privește exportul vinurilor sau prețul la gaze, cât și referitor la cei vreo 500 de mii de moldoveni care lucrează în Rusia. Să nu dea Domnul să se întâmple cu ei ceea ce se întâmplă cu georgienii!… Mai ales că, după aderarea României la UE, și cei 100.000 de cetățeni ai RM care dețin și cetățenie română nu vor avea acces liber pe piața muncii din Europa.

- Adică, să trimitem acești 100 de mii de oameni să lucreze în Rusia?

- Nu, dar nici să tensionăm relațiile cu vecinii nu e cazul. Nu îndemn să cedăm din suveranitate, să îngenunchem în fața cuiva, dar un parteneriat civilizat între Moldova și Rusia cred că este posibil și chiar necesar.

- Dacă e să ținem cont de dimensiunile celor două țări, precum și de puterea lor economică și politică, nu știu în ce măsură e posibil parteneriatul.

- Aveți și nu aveți dreptate, căci RM este subiect al dreptului internațional, suntem membri ai organizațiilor internaționale…

- Și singurul lucru cu care putem șantaja Moscova este faptul că nu vom susține aderarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului…

- O vom susține, în cele din urmă, mai ales că și președintele SUA s-a pronunțat pentru aderarea Rusiei la această structură. Nu e vorba de șantaj, ci de negocieri civilizate. Din păcate, oscilarea asta continuă între Est și Vest ne-a adus la o situație când Moldova e privită cu neîncredere și la Moscova, și la Bruxelles. Ne fac un deserviciu și atacurile antiromânești, lansate cu regularitate de șeful statului, și atitudinea față de Georgia sau Ucraina. Dacă suntem un stat, trebuie să promovăm o politică consecventă. Să ne înțeleagă lumea ce vrem și ce nu vrem.

- În cazul nostru, dacă ești consecvent cu Georgia, nu ești consecvent cu Rusia. Și dacă susții Georgia, ești împotriva Rusiei. În acest context, propunerea de a ieși din CSI făcea parte dintr-o mișcare consecventă sau nu?

- Nu, pentru că se știa că este sortită eșecului. Cu puțin înainte de punerea acestei inițiative la vot, autorii ei, alături de alți colegi din AMN, s-au întâlnit cu un expert din SUA. El ne-a spus verde-n ochi că o eventuală ieșire din CSI ar trebui făcută concomitent cu Ucraina și Georgia. Altminteri, lovitura pe care o va suporta RM va fi prea mare… În plus, votarea acestei chestiuni chiar înainte de summitul G8 de la Sankt Petersburg era absolut inoportună, inclusiv pentru că, votând împotrivă, comuniștii și-ar mai fi spălat puțin imaginea în fața lui Putin. Autorii inițiativei știau acest lucru, dar nu s-au conformat deciziei majorității și am avut de pierdut cu toții. Deși, în alte condiții, și eu, dar și organele de conducere ale AMN, n-ar fi fost împotrivă. Căci, la urma urmei, asta e și strategia partidului.

- E ca la ședințele noastre redacționale: cineva ne tot „amenință” cu un subiect, iar celălalt tace și îl face. În cazul vostru, chestiunea CSI era inclusă în strategia, în programul partidului, dar cineva s-a apucat și a „materializat-o”.

- Dacă s-au apucat, trebuia să vină în fracțiune cu această propunere, să se pună la vot. Dacă n-ar fi fost susținuți de colegi, atunci ar fi putut să-și asume dreptul la inițiativă legislativă proprie. Dar ei nici nu au încercat măcar…

- Nici cu dvs. nu s-a discutat?

- Cu nimeni, ca și în cazul inițiativei cu Articolul 13 din Constituție. Dna Pavlicenco îmi spune: „Semnați”. „Nu pot să semnez până nu discutăm în fracțiune, îi zic. Vom înainta în numele fracțiunii, cu vot majoritar” - eram convins că acest lucru este posibil. „Bine”, mi-a răspuns ea. Eu am plecat în joia ceea, iar când m-am întors… colectarea semnăturilor deja începuse. Și nu a mai fost dusă la bun sfârșit. Cu toate că, repet, nu era momentul pentru o asemenea inițiativă. Căci, cine pune, astăzi, la îndoială faptul că limba noastră este română?

- Constituția noastră. Iar cu noul Consiliu Coordonator al Audiovizualului și cu declarațiile periodice ale lui Stepaniuc precum că ziariștii încalcă legislația, folosind sintagma „limba română”, ne putem trezi cu posturi TV sau de radio închise doar pentru că acestea nu acceptă sintagma „limba moldovenească”.

- Din păcate, în actuala componență a parlamentului, problema limbii nu va fi soluționată. Mai bine să fortificăm forțele democratice, să lucrăm cu alegătorii și să facem astfel încât să câștigăm alegerile viitoare. Foarte multe probleme, cu care s-au pierdut ani de zile, pot fi hotărâte într-o zi. Inclusiv Articolul 13.

- „Să câștigăm alegerile” pare o afirmație din domeniul fantasticului.

- Nu e chiar așa. Vorba e că în 2005 alegerile au fost fraudate atât prin falsificările făcute de comuniști, cât și prin acel „cart blanche” pe care l-au acordat PCRM cancelariile occidentale - probabil, pentru mesajul proeuropean al lui Voronin, căci acolo n-a fost vorba de strategia partidului. Așa ceva se poate întâmpla doar într-o țară unde puterea e uzurpată de un singur om - în cazul nostru, președintele RM.

- Constituirea, de către PSDM, UCM și PPR, a Comitetului „1 noiembrie” a fost motivată tocmai prin dorința de a combate fenomenul uzurpării puterii de către președintele Voronin. De ce n-a aderat și AMN la acest comitet?

- Orice inițiativă se negociază, apoi se vine cu o declarație comună. Discuțiile care s-au purtat cu mine au fost de genul: „Ce faci, mergi? Ei, dacă nu mergi…”. Eu, însă, trebuia să anunț fracțiunea…

- Nu pot să cred că nu luați nicio decizie de unul singur.

- Niciuna. De aceea, cred, mă și bucur de susținerea colegilor.

- Cum ați reacționat la aflarea veștii despre eliberarea lui Eduard Mușuc?

- E o veste bună, dar Mușuc nici nu trebuia să fie arestat. Este un dosar cu evidentă conotație politică și nu e normal că acest tânăr, care n-a reușit încă să se maturizeze, este purtat de către regimul totalitar comunist prin închisori. De ce nu putea fi cercetat în stare de libertate? Se vede că, în definitiv, nu e vorba doar de justiție… Căci, de ce o mulțime de lideri politici de la noi sunt hărțuiți cu dosare? Mușuc, Formuzal, Urecheanu, Klimenko - oare chiar toți sunt criminali? Și oare chiar toți membrii Partidului Comuniștilor sunt ideali? N-aș crede. Iar dacă e vorba de combaterea corupției, cred că trebuie s-o începem de la cap, acolo unde sunt crime adevărate, nu dosare politice.

- Ați pomenit de Formuzal. De ce AMN nu s-a implicat în alegerile din UTA Gagauz-Yeri?

- Cum nu ne-am implicat? Am declarat că vom monitoriza desfășurarea campaniei. În rest, AMN n-a considerat oportună participarea în aceste alegeri și nici susținerea unui sau altui candidat concret. Așa s-a creat situația.

- Pentru 26 noiembrie, AMN a anunțat organizarea unui miting.

- În această zi vom avea întâlnire cu alegătorii, iar la 10 decembrie, de Ziua drepturilor omului, probabil că vom desfășura un miting.

- De ce partidele încep să facă mitinguri abia atunci când cade frigul?

- Păi, așa e într-o țară agrară: facem politică după ce terminăm treburile câmpului

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Vasile Ursu

Mesaj Scris de basaru la data de Mar 28 Noi 2006 - 12:21

cu Vasile Ursu (primarul interimar al Chisinaului)

- Dle Ursu, cum vă simțiți în biroul dlui Urecheanu?

- Nu am timp să mă gândesc cum mă simt. Sunt copleșit, în permanență, de problemele orașului și nu prea atrag atenția la condițiile de birou.

- Nu de condiții cotidiene vă întrebam, ci de atmosferă, de starea psihologică. Aceste suveniruri, bunăoară, sunt o amintire de la fostul primar general?

- Nu, aproape toate sunt noi. Ce-i drept, a lăsat și dumnealui câte ceva…

- Ce altă moștenire v-a lăsat dl Urecheanu?

- Toate problemele orașului cu care se confrunta în calitate de primar și pe care noi încercăm să le soluționăm. Nu vreau să zic că Urecheanu n-a făcut nimic, dar noi o facem prin alte metode - cu ajutorul proiectelor sociale pe care le-am lansat și programului anual de dezvoltare a orașului. Aș zice că, astăzi, se lucrează mai concentrat asupra problemelor…

- Numiți-mi câteva.

- Reconstrucția străzilor Pan Halippa și Ismail, construcția Gării de Nord, reamenajarea râului Bâc, despre necesitatea căreia se vorbea mult. Acum, în sfârșit, avem un proiect concret…

- …care, din câte știu, este dur criticat de unii specialiști din arhitectură.

- Nu am întâlnit pe nimeni care să spună că acest pârâu murdar din centrul orașului trebuie să rămână așa cum este. Reamenajarea râului Bâc este absolut necesară. Astfel, conform proiectului, între străzile Pușkin și Petru Rareș, de unde vom începe lucrările, Bâcul va avea o lățime de 15 metri. Fundul va fi betonat, iar sub beton va exista canalizare fluvială pentru ca, atunci când va fi nevoie, să poată fi curățat.

- E vorba doar de râu sau și de zona adiacentă?

- Zona adiacentă va fi și ea reamenajată. Pentru reconstrucția rețelelor inginerești, bunăoară, se cere demolarea parțială a fostei Uzine de beton armat.

- Oponenții proiectului afirmă, însă, că vor fi demolate și monumente istorice, la fel cum se va întâmpla în cazul reconstrucției bulevardului Cantemir...

- Nu prea avem așa ceva în respectiva zonă. Dacă vor fi monumente istorice, ele vor fi reconstruite și reamenajate. Apropo de aceasta, chiar astăzi am participat la o discuție legată de elaborarea planului urbanistic general. În anul viitor, va fi anunțată o licitație de proiectare a zonei istorice a orașului, căci nu o putem lăsa să se dărâme. Desigur că e nevoie de o concepție de reconstrucție, ca să nu ne pomenim cu „surprize” de genul celor două blocuri cu 16 etaje, construite de turci în chiar plin centrul istoric, pe strada București…

- De unde veți lua bani?

- Nimic nu va fi posibil fără investiții. Vom merge pe calea proiectării, cartier cu cartier, și sunt convins că ne va reuși. Deja există structuri care doresc să preia cartierele, reconstruindu-le în întregime și asigurându-i pe cetățeni cu spațiu locativ.

- Deci, până la urmă, e vorba de construcții în scop comercial.

- Da, dar de la asta va avea de câștigat întreg orașul.

- În ce măsură bugetul municipal este suficient pentru necesitățile orașului, dar și pentru mulțimea de proiecte pe care aveți de gând să le inițiați?

- Bugetul nu este suficient. E adevărat că, oricâți bani am avea, oricum ar fi puțini. În special, la capitolele amenajare și reparația capitală a străzilor și a căilor de comunicații. Astfel, ne-ar trebui nu un singur miliard ca să facem bine în cartierele locative, unde e cel mai grav. Iar noi avem, pentru anul viitor, doar 85 de milioane de lei la compartimentul investiții și reparații capitale. Este foarte puțin și, de aceea, mizăm pe colaborarea fructuoasă cu bugetul de stat, cu guvernul, ca să primim acele surse adăugătoare de care avem nevoie.

- Lumea zice că, până la urmă, tot orașul va fi „eliberat” de microbuze, astfel încât tot transportul public din Chișinău să fie controlat de familia Voronin…

- Ei, la noi ce vrei auzi în societate! Nu există nicio premisă pentru așa ceva. La ultima întâlnire pe care am avut-o, dl președinte ne-a spus că cel mai ecologic mijloc de transport este troleibuzul și a dat indicații ca, spre sfârșitul anului, să procurăm măcar 50 de troleibuze.

- Iarăși spuneți că „dl președinte a zis…”.

- A zis că este mai ecologic …

- Nu cred că dvs. nu știți acest lucru.

- Știu.

- Și-atunci, de ce îl citați atât de des, lăsând să se înțeleagă că sunteți un executor fidel al indicațiilor șefului statului? Nu vă deranjează această imagine?

- Ia spuneți-mi drept: nu e nevoie de troleibuze în oraș? Pe mine nu mă deranjează faptul că acest lucru l-a spus președintele, pentru mine este important rezultatul. Tot așa cum a fost și cu drumurile. A fost inițiativa mea, eu am refuzat categoric să fac cârpeli. Iar dl președinte a spus că, dacă se repară cu adevărat, el ne ajută.

- Dacă veți decide, la anul, să candidați pentru funcția de primar, și dacă dl președinte vă propune să candidați din partea Partidului Comuniștilor, ce faceți?

- Nu știu, o să mă gândesc. Dar nu pot crede că ei nu au propriii oameni, pe care să vrea să-i promoveze în această funcție. Cel mai real, cred că ar putea să mă susțină, dar e prematur să vorbim.

- Dacă problema cu încălzirea, exista, de ce v-ați supărat pe femeia aceea care, la radio, vă reproșa că în apartamente este frig, și ați etichetat-o cu un cuvânt care nu vă face față?...

- N-am etichetat pe nimeni. M-a revoltat faptul că nu-mi dădea niciun detaliu, niciun nume, nicio adresă, ci doar s-a năpustit asupra mea și a început să mă acuze că nu-mi îndeplinesc funcțiile. Eu vin din producere și vreau întrebări și informații concrete.

- Dar trebuie să fiți conștient de faptul că nu toți vă iubesc… Totodată, asta nu justifică o injurie în emisie directă.

- În primul rând, n-a fost în emisie directă, ci după ce s-a închis microfonul, și acel cuvânt nu era adresat concret ei. A fost o spusă între noi, cei care eram în studio, a fost, mai curând, o reacție impulsivă… În al doilea rând, cei care v-au trimis înregistrarea la ziar au avut interesul de a-l ponegri pe Ursu - precum spuneați, nu toți mă iubesc. Dar ce folos că TIMPUL a scris că are înregistrarea de la un cititor, când eu știu că v-au trimis-o cei de la „Antena C”!?

- Apropo, ce poziție veți ocupa în cazurile „Antena C” și „EURO TV”, a căror soartă urmează să fie decisă în curând?

- Conform legislației în vigoare. Dacă aceasta va permite ca respectivele posturi să fie ale Consiliului municipal, vor fi. Direcția juridică a examinat legea și spune că așa ceva nu e posibil, directorii de la „Antena C” și „EURO TV” au alte puncte de vedere și alte proiecte de decizie. Vom discuta această întrebare marți. Personal, consider că municipiul Chișinău are nevoie de un post de radio și TV publice, cu condiția ca persoanele care lucrează acolo să se debaraseze de politică.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Mier 29 Noi 2006 - 17:53

cu
[Mihail Formuzal, primar de Ceadâr-Lunga și candidat la funcția de bașkan al UTA Gagauz-Yeri

1. De ce credeți că alegerile din UTA Gagauz-Yeri ar putea fi falsificate în favoarea oponentului dvs., Gheorghi Tabunșcik, cu susținerea guvernării de la Chișinău?

- Nu exclud o asemenea probabilitate. Istoria tuturor alegerilor din Găgăuzia dovedește grave falsuri electorale în cursul anilor. Desigur, toate scrutinele din R. Moldova sunt compromise într-o anumită măsură, în special în UTA Gagauz-Yeri. Vom lua toate măsurile pentru a nu admite aceste falsificări, chiar și în condițiile în care candidatul la bașkan Gheorghi Tabunșcik se bucură de tot sprijinul autorităților centrale. Aș remarca rolul pozitiv al reprezentanților UE, care au vizitat Găgăuzia pe 7 noiembrie și chiar zilele trecute, contribuind la temperarea puterii de la Chișinău în utilizarea resurselor statului pentru susținerea acestui candidat. Cert este că, dacă, totuși, Gheorghi Tabunșcik va câștiga alegerile, regiunea găgăuză va degrada în continuare și va continua genocidul poporului nostru.

2. Sunteți în opoziție față de puterea majoritar comunistă. Dacă veți ajunge bașkan, cum o să conlucrați cu autoritățile centrale?

- Orice ales al poporului găgăuz va fi obligat să coopereze cu președintele, parlamentul sau guvernul actual, deoarece principala lui sarcină este de a conduce UTA Gagauz-Yeri și de a-i reprezenta interesele. Trebuie să facă totul pentru bunăstarea oamenilor care l-au ales.

3. Care sunt principalele probleme ale comunității găgăuze ce solicită soluționare înainte de toate?

- Chestiunea atragerii investițiilor ar fi prima sarcină. Remedierea crizei economice, mai cu seamă în agricultură, necesită eforturi substanțiale. Aș lua măsuri radicale în ceea ce privește stoparea cazurilor de încălcare a drepturilor omului. Aș opri debandada din poliție și din mediul funcționăresc, din cauza căreia au de suferit cetățenii simpli. A treia sarcină ar fi sprijinirea mass-media pentru crearea condițiilor ca acestea să funcționeze liber. Dacă ajung bașkan, presă oficială nu va mai exista. În același context, o altă prioritate ar fi susținerea organizațiilor neguvernamentale în vederea formării societății civile, în sfârșit, în Găgăuzia.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

ionut dicu

Mesaj Scris de basaru la data de Dum 3 Dec 2006 - 1:38

Ionuț Dicu, consulul României în Republica Moldova

CRONOS: Domnule consul Ionuț Dicu, cu ce probleme se confruntă Consulatul României la Chișinău?

I. D.: Secția consulară activează la fel ca peste tot în lume. Dar, având în vedere numărul mare de cetățeni români care sunt în R. Moldova, asistența consulară este una amplă: acte de stare civilă, pașapoarte, vize, acte notariale etc.

CRONOS: În prezent, se menține același val de cereri de obținere a cetățeniei, ca și în lunile anterioare?
I. D.: Numărul de cereri a scăzut. În ceea ce privește sutele de mii de cereri de programare, depuse de cetățenii RM în ultimele luni, ele se prelucrează în ordinea în care au fost primite. Legea României nu prevede un termen de examinare a acestor cereri.

CRONOS: Se va schimba ceva în procedura de obținere a cetățeniei românești, odată cu aderarea României la UE?

I. D.: Legea Cetățeniei Române va fi modificată și completată. Sensul acestor schimbări vizează flexibilizarea procesului de acordare a cetățeniei române.

CRONOS: De ce așteptăm atât de mult la rând pentru a obține cetățenia românească? Rușii din RM obțin cetățenia Federației Ruse într-o perioadă mult mai scurtă… La fel, bulgarii, polonezii…

I. D.: E un proces laborios, pentru că orice dosar de acordare a cetățeniei române trebuie verificat minuțios. Din păcate, ne confruntăm cu foarte multe acte false de stare civilă și notariat, cu dosare incomplete, cu numeroase alte inexactități. Puteți să luați în calcul și acest fapt, pentru că una este când un dosar e în regulă, și altceva când e întocmit parțial, sau incorect. Se pierde foarte mult timp.

CRONOS: Câți cetățeni ai RM dețin cetățenia română?[b/]

I. D.: Mai puțin de 100.000.

[b]CRONOS: Se poate obține cetățenia română în afara consulatului? Ce credeți despre așa-zișii mandatari, care intermediază obținerea cetățeniei? Ziarul „Makler” e plin cu asemenea anunțuri. Aceste persoane acționează legal?


I. D.: Cetățenii RM nu au cum să obțină cetățenia României decât depunând cerere la Secția consulară a României. Se poate obține cetățenia română dacă ai permis de ședere în România și ești căsătorit cu un cetățean român sau ai permis de ședere șapte ani de zile neîntrerupt și poți să depui actele de obținere a cetățeniei în România. Cred ca așa-numiții mandatari acordă numai consultanță. La noi la consulat vine persoana individual, completează formularele individual și nu au fost cazuri în care să nu cunoască limba română.

CRONOS: Apropo de aceasta, nu v-ați gândit la introducerea unui test, care să stabilească nivelul de cunoștințe de limbă și istorie ale solicitantului de cetățenie română?

I. D.: De regulă, solicitantul cunoaște limba română. El depune jurământul în această limbă, completează personal cele trei formulare care însoțesc cererea...

CRONOS: De la 1 ianuarie 2007, cetățenii R. Moldova vor putea călători în România doar cu vize. Apropo de aceasta, pentru a face Revelionul în România, va trebui să avem viză?

I. D: Cine intră în România până la 1 ianuarie, ora 0.00, nu are nevoie de viză. Poate să stea 90 de zile, apoi să se întoarcă în RM, dar nedepășind cele 90 de zile. Dacă intră după 1 ianuarie, ora 0.00 - viza va fi obligatorie.

CRONOS: Profitând de ocazie, am vrea să aflăm din prima sursă mai multe detalii despre Acordul de vize semnat recent între Guvernul României și Guvernul R. Moldova. E un subiect de interes public…

I. D.: Mai întâi, ar trebui să spun că acest acord este unul asimetric. Ceea ce înseamnă că cetățenii români vor intra pe teritoriul R. Moldova fără vize, iar cetățenii R. Moldova vor avea nevoie de vize eliberate de către misiunile diplomatice și oficiile consulare române pentru a intra, ieși, tranzita și rămâne pe teritoriul României. Important, însă, este faptul că vizele eliberate cetățenilor R. Moldova vor fi gratuite, fără achitarea oricăror taxe.

Nu se plătește nici taxa consulară, nici colantul, nici alte recuperări consulare. Toate taxele vor fi acoperite de către autoritățile române.

CRONOS: În cât timp vom putea obține viza?

I. D.: În timp de două-cinci zile lucrătoare. Vizele urgente se vor acorda, însă, într-un termen de 24 de ore.

CRONOS: Potrivit Acordului, vizele vor fi de scurtă ședere, de lungă durată, dar vor exista și excepții, când cetățenii moldoveni vor putea călători fără vize. Ce categorii de persoane nu vor avea nevoie de vize?

I. D.: În primul rând, titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu. De asemenea, titularii unui drept de ședere temporară sau permanentă pe teritoriul României vor putea intra, ieși sau rămâne pe acest teritoriu fără viză, pe baza documentelor de călătorie valabile și a permisului de ședere acordat de autorități, în cadrul perioadei de valabilitate a acestui permis de ședere. Acordul prevede, totodată, scutirea de viză pentru membrii echipajelor aeronavelor civile române și moldovenești aflați în exercițiul funcțiunii, menționați conform planului de zbor; membrii echipajelor aeronavelor române și moldovenești, participanți la zboruri în scop de ajutor și salvare, menționați conform planului de zbor; membrii echipajelor navelor civile române și moldovenești, înscriși în registrul navei, precum și în lista înaintată autorităților portuare pentru debarcare în raza portului unde se află ancorată nava.

CRONOS: În ce situație am putea solicita o viză urgentă?

I. D.: Acordul conține câteva prevederi la acest capitol. Vom răspunde în decurs de până la 24 de ore din momentul formulării, în cazul călătoriilor în scopul vizitării unei rude apropiate grav bolnave, pentru participarea la înmormântarea unei rude apropiate, sau pentru vizitarea mormintelor rudelor; vizitării persoanelor care necesită asistență medicală de urgență sau pentru persoane cu boli grave și însoțitorii acestora. De asemenea, vom acorda vize în 24 de ore persoanelor care participă la acțiuni umanitare sau de salvare (în situații excepționale); la programe destinate copiilor și tineretului, la competiții sportive desfășurate sub egida Comitetului Olimpic Internațional, a Comitetului Internațional Paraolimpic, a federațiilor sau asociațiilor sportive naționale și internaționale, a comitetelor paraolimpice naționale; membrilor delegațiilor oficiale sau însoțitorilor acreditați ai acestora, care urmează să ia parte la negocieri, consultări, convorbiri sau seminarii la nivelul organismelor administrației de stat centrale și locale, al unor organizații internaționale, al instituțiilor de învățământ acreditate sau al unor companii de relevanță economică și financiară. La fel, vize urgente vor putea obține cetățenii R. Moldova pentru călătorii în scopul repatrierii persoanelor decedate; precum și persoanele citate în vederea participării la ședințe judiciare pe teritoriul României, fiind în posesia citației sau a unui alt document doveditor.

CRONOS: Pentru a obține viza vom avea nevoie de o invitație

I. D.: E necesar să se justifice, în cererea pentru viză, că persoana a fost invitată de cutare sau cutare cetățean român, să existe datele respectivei persoane din România.

CRONOS: Dar nu va fi nevoie de o invitație vizată de un notar? Se zice că serviciile de notariat sunt cam scumpe în România...

I. D.: Dacă va avea o astfel de invitație, va fi și mai bine. În ceea ce privește taxa pentru notariat, aceasta se achită de către cel care invită, nu de solicitantul de viză.

CRONOS: În cazul rudelor, la fel va fi nevoie de invitație?

I. D.: În acest caz, viza se va acorda în baza permisului de ședere în România. Va fi nevoie de copia permisului de ședere a persoanei din România, de copia certificatului ei de naștere, a certificatului de căsătorie... Va fi necesar să se demonstreze legătura de rudenie. La fel, în cazul oamenilor de afaceri, viza va putea fi acordată numai în baza unei legături de afaceri cu o firmă din România.

CRONOS: Ce prezintă sistemul de înscriere on-line?

I. D.: Acest sistem se află acum în testare. E un sistem care vine în sprijinul cetățeanului. Va fi mai multă transparență, vor fi eliminate așteptările nejustificabile...

CRONOS: Consulatul a anunțat deja despre recepționarea cererilor colective de vize. Cât de mare este astăzi cererea?

I. D.: Destul de mare. Am procedat astfel pentru a evita un puseu de cereri de viză la sfârșitul anului curent, din partea cetățenilor moldoveni care călătoresc în România pentru sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou. Precizez faptul că Secția consulară primește și cereri de viză individuale.

CRONOS: Cum se încadrează în acest Acord de vize cetățenii din raioanele de est ale R. Moldova?

I. D.: Acordul de vize se referă la posesorii de pașapoarte ale R. Moldova, indiferent unde locuiesc aceștia - în raionul Orhei, în raioanele de est, sau, să zicem, în Grecia sau Italia. Important este să dețină pașaportul RM.

CRONOS: Pentru a trece Prutul, va fi nevoie doar de viză, sau și de dovada că avem cu noi o anumită sumă în euro?

I. D.: Nu se va cere deținerea unei sume anumite, ceea ce nu înseamnă că nu va trebui să se justifice condițiile șederii.

CRONOS: Dar cum se va răsfrânge acest Acord de vize asupra cetățenilor români care vor vizita RM?

I. D.: Cetățenii români vor călători fără vize, dar în aceleași condiții - timp de 90 de zile într-o jumătate de an. Dacă au permis de ședere în RM și lucrează sau învață în RM, nu e nevoie să se întoarcă în România după 90 de zile.

CRONOS: Cetățeanul RM care are cetățenie română va beneficia de aceleași drepturi ca și cetățenii României, la intrarea în spațiul Schengen?

I. D.: Da, dar tot numai 90 de zile în decursul unei jumătăți de an.

CRONOS: Nu credeți că viza românească ar trebui acordată pentru o perioadă mai îndelungată de timp, decât 90 de zile? Ungaria, de exemplu, a introdus pentru etnicii maghiari din Ucraina și Serbia așa-numita viză națională, acordată gratuit și în regim de urgență pentru o perioadă de cinci ani de zile.[b]

I. D.: Dar și Acordul nostru prevede, în acest sens, o serie de facilități, mă refer la așa-numitele vize cu multiple intrări, cu termen de valabilitate de un an și de cinci ani, cu drept de ședere de 90 de zile în decurs de șase luni de la data primei intrări.

[b]CRONOS: Cine va beneficia de facilități?


I. D.: De vize cu multiple intrări, cu termen de valabilitate de un an, vor beneficia mai multe grupuri de cetățeni, inclusiv elevii și studenții. La fel, conducătorii auto care efectuează curse regulate de autobuz și transport de mărfuri, pe baza listelor nominale, potrivit foilor de parcurs, confirmate pentru fiecare cursă; membrii echipelor de căi ferate ale companiei de resort din R. Moldova, care efectuează curse regulate pe teritoriul României la bordul trenurilor de călători sau de marfă, pe baza listelor nominale, potrivit foilor de parcurs, confirmate pentru fiecare cursă. Dar și participanții la programe comune sau de schimb de experiență la nivelul autorităților administrației centrale sau locale din cele două state, pe baza solicitărilor formulate de către autoritățile române. Participanții la programe sau contacte bilaterale regulate în domeniul economic, științific, cultural, sportiv, al educației, sau alte domenii de relevanță bilaterală, pe baza solicitărilor formulate de către instituțiile organizatoare din România; posesorii unor documente doveditoare ale dreptului de proprietate sau al altor drepturi reale asupra unor imobile situate pe teritoriul României, sau posesori ai unor documente din care să reiasă posibilitatea de obținere a unor asemenea drepturi pe cale succesorală; cei care călătoresc în scopul de a vizita mormintele rudelor apropiate aflate pe teritoriul României, pe baza documentelor doveditoare ale existenței mormintelor și a gradului de rudenie; în scopul de a vizita rude apropiate aflate în mod legal pe teritoriul României, pe baza documentelor doveditoare ale legăturii familiale; pensionarii, pe baza documentelor doveditoare; jurnaliștii, pe baza solicitărilor scrise ale organizațiilor mass-media angajatoare și a documentelor emise de organizațiile profesionale ale jurnaliștilor din statul de origine, care atestă calitatea de jurnalist și scopul deplasării.

CRONOS: Ce grad de rudenie include noțiunea „rude apropiate”, potrivit Acordului?

I. D.: Termenul „rude apropiate” desemnează orice rudă până la gradul IV, inclusiv prin adopție sau afinitate.

CRONOS: În ultimii ani, au fost înființate numeroase firme și asociații mixte moldo-române. Introducerea regimului de vize nu va îngreuna colaborarea oamenilor de afaceri de pe cele două maluri ale Prutului?

I. D.: În cazul oamenilor de afaceri (întreprinzători, fondatori sau asociați ai reprezentanțelor ori filialelor companiilor cu personalitate juridică română sau moldovenească, societăților mixte româno-moldovenești), care călătoresc frecvent pe teritoriul României, în scop de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale și locale, sau a societăților comerciale din România vor fi acordate vize cu multiple intrări, cu termen de valabilitate de până la cinci ani. Dar în aceleași condiții: cu drept de ședere de 90 de zile în decurs de șase luni de la data primei intrări.

CRONOS: Cetățenii R. Moldova care locuiesc în raza de 30 km de la granița cu România vor avea anumite facilități?

I. D.: Acest document se află în fază avansată de adoptare și prevede că cetățenii statelor non-UE, care locuiesc în zona de frontieră cu Uniunea Europeană, la o anumită distanță de aceasta, vor avea dreptul să intre pe teritoriul Uniunii în baza unui permis special, pe o distanță egală cu cea de la localitatea de domiciliu până la granița UE.

CRONOS: Când vor fi deschise consulatele de la Bălți și Cahul, ce funcții vor avea acestea?

I. D.: Suntem în așteptarea unui răspuns din partea oficialităților moldovene. Cele două consulate vor avea aceleași sarcini ca și Consulatul de la Chișinău. La cel de la Bălți se vor putea adresa cetățenii din zona de nord a republicii, iar Consulatul de la Cahul se va preocupa de cetățenii din sudul Moldovei. În acest fel, intenționăm să fim mai aproape de interesele oamenilor și să soluționăm mai operativ cererile lor.

CRONOS: Nu credeți că ar fi bine să existe un serviciu on-line și pentru examinarea cererilor de redobândire a cetățeniei?

I. D.: Ba da, se studiază și această oportunitate. După ce perfectăm sistemul în cazul vizelor.

CRONOS: Cum credeți, introducerea regimului de vize va urgenta procesul de acordare a cetățeniei române, sau îl va complica?

I. D.: În ceea ce ne privește, odată cu instituirea celor două consulate la Cahul și Bălți, sperăm să câștigăm în operativitate.

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Lun 26 Feb 2007 - 12:35

...Vladimir Voronin
/Interviu acordat de Președintele Republicii Moldova Agenției Informaționale MOLDPRES/ [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Î: Domnule Președinte, ieri, ați avut o întîlnire cu conducătorii Comunității Moldovenilor din România. Sincer vorbind, existența unei comunități de acest fel în România a fost pentru mulți observatori moldoveni ceva cu adevărat senzațional. Despre ce ați discutat? În ce limbă?

R: Am discutat despre Moldova. Despre acea Patrie comună a noastră pe care am moștenit-o de la legendarul Dragoș și de la Ștefan cel Mare. Despre cultura moldovenească. Despre acea tradiție a statalității, despre acea ștafetă, dacă doriți, a statalității moldovenilor pe care o continuă actuala Republică Moldova. În ceea ce privește limba... I-am întrebat cu toată franchețea pe interlocutori: "În ce limbă vom vorbi?" "Desigur, moldovenește" - au răspuns ei.

Î.: Dar limbile sînt identice!

R.: Bineînțeles, ele sînt identice. Dar trebuie să recunoaștem că moldovenii au dreptul să-și numească limba așa cum o numesc deja de șase veacuri, dar nu așa cum s-a inventat prin cabinete savante în secolul XIX. Moldovenii au dreptul să-și numească limba așa cum au numit-o și Dimitrie Cantemir, și Ion Neculce, și autorul Imnului nostru de Stat - Alexei Mateevici, și eminentul nostru contemporan - Ion Druță. Dar orice moldovean vă va spune și mai simplu. El vă va spune că limba maternă se numește așa cum a numit-o maică-sa. Mi se pare că acest temei este unul destul de democratic și întru totul suficient. Filologia nu are atingere cu acest lucru.

Î.: Nu v-a uimit existența unei asemenea comunități în România?

R.: Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, curajul lor, dorința lor de a restabili echitatea istorică în privința moldovenilor, a limbii moldovenești și a istoriei moldovenești în România modernă. Cunoaștem cu toții destul de bine că în România zilelor noastre, pînă nu demult, nu era chiar atît de simplu să-ți declari pe față identitatea moldovenească. Deși asemenea încercări au existat întotdeauna. Și în vechiul regat, și pe timpurile României socialiste, și în anii 90. Am putea fi șocați dacă în ultimii 150 de ani moldovenii din România și-ar fi uitat statul, nu ar mai ține minte cum se numește cu adevărat limba lor, ar fi dat uitării faptele eroilor lor, nu și-ar mai aminti nici de Dimitrie Cantemir, nici de Vasile Alecsandri, nici de Mihai Eminescu, nici de Ion Creangă, nici de Mihail Sadoveanu. Dar ei nu au uitat.

Î.: Ce s-a schimbat, însă, acum?

R.: Deocamdată, nimic. Dar moldovenii din România nutresc speranța că, după aderarea României la Uniunea Europeană, problema identității etnice va deveni în această țară o problemă ce va ține de exprimarea voinței cetățenilor, dar nu o politică impusă de sus. La noi, în Moldova, de exemplu, nimeni nu-l constrînge pe nimeni să fie în exclusivitate moldovean. Poți să fii român, ucrainean, rus. Noi nu ne implicăm în problemele identității. Aceasta este problema cetățenilor înșiși. În România, din păcate, lista etniilor permise în acest stat este strict limitată, toate minoritățile naționale posibile sînt enumerate în legislație. Moldovenii printre acestea nu figurează. Și aceasta, din cîte înțeleg eu, este astăzi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor și a culturii lor în România. Este vorba de legalizarea acestui drept pentru o populație de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească.

Î.: Domnule Președinte, nu vă este teamă că asemenea întîlniri ar putea să complice relațiile dintre România și Republica Moldova?

R.: Cred că îngrijorările de acest fel nu au nici un temei. Cetățenii Moldovei au o atitudine foarte bună față de România. Noi nu am oferit nici un motiv de îngrijorare. Atitudinea noastră față de vecinul din Vest este atît de bună și tolerantă, încît mulți dintre oficialii noștri trec cu vederea faptul că limba de stat este predată în școli sub numele de limbă română, iar pînă în anul trecut istoria țării noastre se numea Istoria Românilor. Noi avem case ale limbii române și ale culturii române, avem licee românești și ziare românești. Nimic asemănător însă nu există în România. Apropo, despre aceasta am și vorbit cu reprezentanții Comunității Moldovenilor. Și noi îi vom ajuta în această privință. Pentru început, vom contribui la deschiderea unei Case a culturii moldovenești. Ea ar putea fi deschisă la Iași, în vechea capitală a Moldovei, sau poate în altă localitate din vechiul stat moldovenesc, importantă din punct de vedere istoric. Cred că autoritățile române ne vor ajuta în această privință. Cu atît mai mult cu cît noi am acumulat deja o foarte bună experiență în acest sens. Și în Germania, și în Israel, și în Rusia, și în Ucraina noi acționăm în vederea deschiderii unor asemenea centre, ce vor prezenta interes pentru toți moldovenii aflați în afara Republicii Moldova.

Eu am acceptat propunerea conducătorilor Comunității Moldovenilor de a examina problema acordării, în regim facilitar, a cetățeniei noastre moldovenilor din România. Va fi o foarte bună modalitate de a-i atrage în Republica Moldova pe toți moldovenii din România care doresc sincer să ajute Statul Moldovenesc, cărora nu le este indiferent viitorul acestui stat. Pe de altă parte, cetățenia noastră va fi un serios sprijin juridic pentru moldovenii români în apărarea identității lor.

Î.: Dar Republica Moldova ar putea fi acuzată de revanșism statal?

R.: E puțin probabil așa ceva. Istoria nu poate fi supusă revizuirii. Desigur, putem regreta că Moldova a fost cîndva divizată, că majoritatea moldovenilor au rămas de partea cealaltă a Prutului. Dar așa e viața și n-ai ce face. Principalul e altceva - în Europa modernă frontierele de stat nu pot și nu trebuie să fie un obstacol pentru ca oamenii să-și manifeste propria identitate națională, pentru limitarea posibilităților lor de a-și păstra și a-și dezvolta identitatea culturală și lingvistică. Noi colaborăm fructuos, de exemplu, cu Comunitatea Moldovenilor din regiunea Odesa a Ucrainei. Și conducerea Ucrainei nu are nici un fel de fricțiuni în această privință cu Moldova. Din contra, Ucraina se străduiește, la fel de grijuliu, să acorde sprijin ucrainenilor din Moldova. Este o practică normală și absolut civilizată. De aceea moldovenii din Moldova românească nu pot și nu trebuie să fie o excepție regretabilă în această privință. În ceea ce privește revanșismul, țin să menționez că anume Republica Moldova solicită semnarea cu România a tratatului de bază și a acordului de frontieră. Nu nouă ni se năzăresc fantome ale trecutului, nu noi reabilităm numele unor monștri care au exterminat în anii celui de-al doilea război mondial sute de mii de locuitori pașnici ai Patriei mele.

Moldova, de la Carpați la Marea Neagră, este istoria noastră. Nu trebuie să folosim memoria istorică pentru înaintarea unor pretenții teritoriale. Pur și simplu trebuie să cunoaștem istoria, cu ea putem și trebuie să ne mîndrim, ea trebuie studiată. Istoria Moldovei este o parte din moștenirea europeană comună. Și a șterge această moștenire din memoria noilor generații constituie, în cel mai bun caz, o dovadă de lipsă de cultură. Cred că aceste vremuri, ireversibil, pleacă pentru vecie.

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Mar 25 Sept 2007 - 7:55

Interviu acordat ziarului Timpul


Victor Panțâru
:
„Tot ce se întâmplă în țara asta se raportează la Voronin”
Victor Panțâru este angajatul unui Birou individual de avocați. Anterior, timp de trei ani, el a activat la Centrul „Acces-info”, cunoscând foarte bine legislația cu privire la accesul la informație și în ce măsură aceasta este respectată. Pentru că azi începe Săptămâna dreptului de a ști, i-am solicitat un interviu, în care l-am rugat să se expună asupra acestei probleme.

Pavel Păduraru

- Victor, în ce măsură se respectă, în R. Moldova, Legea accesului la informație?

- Cred că în cea mai mică măsură. Aceasta se vede șidupă rapoartele de monitorizare ale Centrului „Acces-info”. Dacă înprimul raport, la întrebările Centrului, au răspuns multe primării, încel de-al doilea (2006-2007) de la cele peste 900 de primării, au venit doar 96 de răspunsuri. Și doar le-am pus întrebări inofensive: care este structura instituției, cine e responsabil de furnizarea informației și altele similare. La noi, de regulă, se practică „accesul îngrădit la informație” – atunci când întrebi o instituție despre ceva
și ți se răspunde foarte politicos, fără să-și spună, de fapt, nimic.
- La care informații anume este cel mai greu de căpătat acces pentru cetățenii RM?

- La cele ce țin de bani, fiindcă, pentru mulți, banii sunt mai presus de lege. Un cetățean simplu și curios, care va merge la o instituție publică și va cere raportul financiar, de exemplu, nu va fi luat în seamă sau, în cel mai bun caz, va întâmpina o sumedenie de piedici. Eu am avut nevoie de niște decizii generale ale Consiliului municipal și mi-au ieșit pieri suri până le-am văzut. M-au întrebat cine sunt, spunându-mi că nu pot să mi le dea atât de simplu. Până la urmă a fost nevoie să plătesc și bani, ca să le capăt.

De fapt, toți cetățenii RM, când au de-a face cu o instituție publică, se lovesc de un perete. Iar ca să-și rezolve o problemă, trebuie să aibă nervi și răbdare de fier – să bată la uși, să stea în rânduri, să piardă timp, să se certe cu funcționarii. Apropo de funcționari, aceștia cunosc drepturile cetățenilor, dar mai știu că cetățenii nu-și cunosc propriile drepturi.
- Dar la care informații accesul e îngrădit de lege?

- La cele de interes personal, cu excepția cazurilor când sunt cerute de însăși persoana vizată. La fel, la cele ce conțin secret de stat, dar în această privință lucrurile stau foarte interesant, fiindcă la noi nu este clar care informație este secret de stat. Nu cred că în primării sau ministere, cu excepția celor al apărării și al economiei, ar putea să existe secrete de stat. Este îngrădit și accesul la informațiile care sunt secrete comerciale, dar
numai dacă ele au acest titlu, precum și la cele ce țin de rezultatele unor cercetări științifice și/sau care contribuie la aflarea adevărului într-o crimă.
- Premierul Tarlev a făcut o dispoziție…

- Și anul trecut, tot cu ocazia „Zilei dreptului dea ști”, premierul Tarlev a făcut o comisie interdepartamentală, caretrebuia să lucreze asupraprocedurii de implementare a Legii accesuluila informație. Ne-am întâlnit de câteva ori, am reușit să promovăm Legea privind transparența în luarea deciziilor, dar proiectul s-a împotmolit repede la indicațiile unui înalt demnitar din parlament. Tarlev poate să vorbească multe, dar lucrurile nu depind de el.
- El a propus implementarea, în instituțiile de învățământ, a „Orei dreptului de a ști”. Nu crezi că se urmărește o dezinformare și mai mare a studenților?

- Depinde de cunoștințele în materie de lege ale profesorilor care vor preda la această oră și de relațiile lor cu guvernarea. Mai mult, profesorii le vor spune tinerilor că avem dreptul la accesul la informație, fără să menționeze că și școlile cad sub incidența acestei legi. Nu cred că elevilor li se va vorbi despre dreptul lor de a afla, de exemplu, raportul financiar al școlii în care
învață. Fiindcă există sume importante care, în orice școală, se adună din taxele cerute pentru fondul școlii sau al clasei și care nici nu sunt contabilizate.
- Cum se explică, în cazul acesta, dispozițiile prim-ministrului?

- Păi, ele se fac de ochii lumii. Dacă vrea să facă ceva bun în această privință, guvernul trebuie să adopte un regulament privind procedura furnizării informației, unde s-ar stipula clar cine este responsabil de aceasta. Dar la noi, dacă ceri o informație de la o instituție, scrisoarea ta ajunge la secția „scrisori și petiții”, după care se duce la șef, care se gândește ce să facă. El meditează la tare multe lucruri și face niște conexiuni logice pe care numai el le știe. Când, de fapt, șeful nici nu trebuie să știe despre asemenea fleacuri, căci el are probleme mult mai importante. De acestea trebuie să se ocupe un simplu funcționar. Mai mult, pe de o parte, cadrul normativ al RM oferă drepturi, iar pe de altă parte împiedică implementarea
acestora. Potrivit legii, dacă o persoană nu capătă acces la informație, atunci se poate adresa în judecată. Dacă câștigă, trebuie să meargă în proces administrativ și să facă o cerere la poliție. Poliția urmează să facă un proces verbal ș.a.m.d. Procedura e atât de complicată, încât oamenii se plictisesc să-și apere drepturile și renunță.
- Reiese că, în țara aceasta, cetățeanul simplu e un robot căruia i se aruncă firimiturile, iar lucrurile mari i se ascund.

- Cetățeanului simplu i se creează toate condițiile ca să plece din RM și să trimită bani aici. Astea sunt condițiile care se creează, cu multă osârdie, pentru cetățeni, urmărindu-se ca RM să plutească mai departe pe bani trimiși de peste hotare. Cu toate surlele și trâmbițele, seminarele și conferințele despre lansarea planului RM-UE și drepturile omului, ce s-a schimbat? Iar accesul la informație e îngrădit pentru că toți se simt cu musca pe căciulă.
- De fapt, Legea cu privire la accesul la informație poate fi încălcată cel mai ușor, fiindcă nimeni nu e pedepsit pentru aceasta.

- Dimpotrivă, tot mai multă informație este secretizată fără temei. Deși chiar în Legea cu privire la secretul de stat se spune că, în cazul în care se depistează ilegalități, acestea nu mai constituie secrete de stat. Se obișnuiește și tărăgănarea oferirii informației, ca să treacă timpul și interesul public să se stingă. În acest sens, aș remarca cazul elucidat de TIMPUL despre refuzul Institutului de neurologie și neurochirurgie din Chișinău de a
elibera rudelor regretatului episcop Dorimedont copia dosarului medical al acestuia. În mod normal, INN ar trebui să vină singur cu informația respectivă. Fiindcă informația despre o persoană este bunul și proprietatea acesteia, care se transmite prin succesiune. Tatăl și frații episcopului au dreptul să aibă acces la rapoartele medicale. Mai mult, după scandalul din presă, e vorba despre imaginea INN, care ar trebui să aibă interesul major de a se grăbi să dea publicității tot ce ține de acest caz. Dar dacă ei refuză să prezinte informația, orice minte sănătoasă ajunge la concluzia că dosarul ascunde ceva. Având tot dreptul la dosar, părinții episcopului Dorimedont trebuie să angajeze un avocat și să cheme INN în judecată.
- Lor le-a promis și președintele Voronin că vor primi dosarul.
- Dacă promite Voronin, nu înseamnă nimic. El azi spune una, iar mâine – alta. În țara asta, totul se raportează la Voronin și nicio instituție publică nu-și face lucrul. Oamenii, văzându-l pe Voronin atât de des la televizor, îi trimit scrisori despre orice fleac. Iar președintele devine omul-sărbătoare, care, în loc să aibă grijă de funcțiile lui, primește și citește scrisori. Și promite că totul va fi bine…

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de basaru la data de Joi 24 Ian 2008 - 11:27

Gheorghe Nichita, primarul de Iași:

„Înfrățirea de astăzi este un lucru bun și drept”


- Dle primar, marți, Consiliul municipal Chișinău (CMC) a votat proiectul de înfrățire dintre cele două orașe. Cum ați primit vestea?

- Am primit această veste cu mare bucurie. Este împlinirea unei dorințe a noastre, a ieșenilor, care am fost tot timpul aproape de locuitorii orașului Chișinău. Elevi și studenți din Chișinău învață de mult timp la Iași, au existat și există numeroase schimburi culturale. Marți, de fapt, a avut loc o victorie a celor care nu au abandonat o idee. Din fericire, primăria Iași și primăria Chișinău sunt artizanii acestei înfrățiri; vestea bună care a plecat de la Iași a ajuns la Chișinău, iar vestea bună de la Chișinău a ajuns cu bine la Iași.

- De ce tocmai acum se face această înfrățire? Anterior, nu s-a pus niciodată problema dată?

- Ba da, au fost discuții, au fost acțiuni plecate din zona societății civile, din zona culturală, dar care nu au avut suficientă forță și consecvență pentru a merge până la capăt. Faptul că se realizează acum, la 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor Române, este ca și cum am fi sub un semn divin. Voința lui Dumnezeu a determinat voința oamenilor, iar voința lui Dumnezeu este tot timpul cea bună și dreaptă. Înfrățirea Iașiului cu Chișinăul este un lucru bun și drept.

- Dincolo de aspectul emotiv, ce va însemna acest act de înfrățire, din punct de vedere economic, social, cultural?


- Iașiul s-a înfrățit cu multe orașe de pe toate continentele lumii. Practic, se creează o reciprocitate între orașele noastre care privește schimburile de experiență în domeniul culturii, în domeniul serviciilor publice, în a ști cum să reflectezi mai bine interesul cetățeanului în actul de administrare publică. De asemenea, apar oportunități legate de proiecte cu caracter transfrontalier. În fond, suntem două orașe importante care-și pot pune în valoare istoria, cultura, capacitatea administrativă etc. Trebuie să avem în vedere creșterea rolului primăriilor și primarilor, pentru că primarii sunt cei legați de cetățean și ei trebuie să aibă în vedere nu numai buna gospodărire a orașului, ci și creșterea bunăstării locuitorilor săi, iar din acest punct de vedere trebuie să susțină mediul de afaceri.

- La acest moment aveți unele proiecte concrete de colaborare?

- Voi pune accentul pe orice relație administrativă, pe parteneriatul între cele două administrații locale din Iași și Chișinău, pe parteneriatele în domeniul educației. Suntem două centre preuniversitare și universitare puternice, prestăm servicii publice către populație, vrem să dezvoltăm cât mai bine relația cu cetățeanul, dar cred că proiectele trebuie să fie comune, nu numai ale unuia sau altuia. Acesta este și scopul înfrățirii.

- În ce măsură o înfrățire de acest fel va duce la deblocarea crizei existente între Chișinău și București și reluarea unui dialog constructiv?

- Sper să fie un semnal de bun augur pe care, până la urmă, locuitorii orașelor noastre, prin reprezentanții lor, îl transmit către conducerile celor două țări. Îmi doresc cât mai repede să se restabilească buna înțelegere și să lăsăm la o parte intoleranța și agresivitatea care nu duc niciodată la nimic bun. Trăim într-o lume în care dacă nu există comunicare, dialog, atunci se pierd multe ocazii favorabile. Exemplul pe care îl oferă administrațiile publice locale în sensul colaborării între părți trebuie să fie unul bun și pentru administrațiile centrale. Sigur, în această zonă lucrurile pot fi mai delicate, dar, dacă se dorește cu adevărat colaborare, sunt convins că se vor găsi și soluții.

- Cum se explică manifestarea de amploare din acest an, ținând cont că nu este o dată rotundă?


- Dar 600 este o cifră rotundă. În 2008, Iașiul împlinește 600 de ani de atestare documentară, deci este într-un an jubiliar, devine centru al atenției naționale și internaționale. Suntem, în fond, capitala culturală și spirituală a României. Toate evenimentele importante vor avea o anvergură mult mai mare decât în alți ani.

- Ce surprize le pregătiți celor care intenționează să ajungă la Iași de Ziua Unirii Principatelor?

- Înainte de toate, un dar de mare preț: înfrățirea Iașiului cu Chișinăul. La ora 17:30 va avea loc o recepție în Sala Mare a Primăriei Iași, organizată special pentru semnarea actului de înfrățire între orașe le noastre. Dar cine va fi la Iași pe 24 ianuarie va asista, începând cu ora 10:00, la un concert de muzică populară, în Piața Unirii, cu Nicolae Furdui Iancu, Laura Lavric, Elisabeta Turcu, Grupul „Crai Nou” și buciumașii din Munții Vrancei, care va deschide festivitățile oficiale. Va fi, desigur, jucată și tradiționala Horă a Unirii. După-amiază, la ora 17:00, vom asista la un moment special și foarte frumos: ceremonialul retragerii cu torțe ce se va desfășura pe traseul Piața Unirii - Piața Palatului Culturii, urmat de un concert, în Piața Palatului, susținut de trupele „Zdob și Zdub”, „ProConsul” și „Simplu”, și, ulterior, de un impresionant foc de artificii. Cine iubește muzica ușoară poate fi prezent la un alt concert, cel de la Sala Polivalentă, ora 16:00, unde vor evolua Anastasia Lazariuc, Mirabela Dauer și Cătălin Crișan. Vă așteptăm cu mult drag la Iași, pe 24 ianuarie, ziua în care sărbătorim Unirea Principatelor Române și înfrățirea Chișinăului cu Iașiul.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

basaru
basarabean

masculin Number of posts : 2717
Age : 76
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006

http://basarabian.blogspot.com/

Sus In jos

Re: in discutie cu ...

Mesaj Scris de Continut sponsorizat Astazi la 16:11


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect
 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum